România a primit la data de 29 august 2022 sprijinul cancelarului Germaniei, Olaf Scholz, pentru aderarea la Spațiul Schengen. În opinia înaltului oficial german, țara noastră îndeplinește toate criteriile tehnice pentru aderare. Această opinie este împărtăşită de majoritatea ţărilor din UE, de Parlamentul European şi de Comisia Europeană.

De altfel, aderarea la spațiul Uniunii Europene fără controale la frontiere este una dintre prioritățile țării noastre încă din anul 2007 atunci când a devenit membră UE cu drepturi depline și, implicit, asigură de facto securitatea frontierelor externe ale UE.

Însă cu puţin timp înainte de votul din Consiliul JAI, din 8-9 decembrie, cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat, la un summit organizat la Tirana, că Austria va bloca aderarea României la Schengen.

Votul privind extinderea spațiului Schengen cu România, Bulgaria și Croația a avut loc, la 8 decembrie 2022, la Consiliul Miniștrilor de Justiție și Afaceri Interne din UE (JAI).

Din nefericire, Austria a blocat aderarea României la Schengen. Un vot împotrivă a venit și din partea Olandei, însă nu pentru a bloca România, ci pentru a se opune aderării Bulgariei, în condiţiile în care ambele ţări balcanice a fost votate „la pachet”. În schimb, Croaţia a primit un vot pozitiv şi va intra în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2023.

Dar ce este Spațiul Schengen, care sunt statele membre și ce înseamnă pentru o țară precum România să adere la acesta îți vom spune în cele ce urmează.

Ce este Spațiul Schengen?

Dreptul la libera circulație în cadrul UE pentru cetățenii europeni a devenit realitate în 1995, atunci când controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone.

Spațiul Schengen reprezintă o zonă de liberă circulație a cetățenilor din cele 26 de țări membre. Dintre acestea, 22 fac parte din Uniunea Europeană, iar restul de 4 sunt din afara acesteia. Ultima țară care a aderat a fost Liechtenstein, la 19 decembrie 2011.

Zona a fost denumită după Acordul Schengen din 1985 și Convenția Schengen din 1990. Ambele documente au fost semnate în micuța localitate vinicolă de nici 5.000 de locuitori cu același nume din Luxemburg. Așezarea este situată foarte aproape de granițele cu Germania și Franța.

Spațiul Schengen poate fi definit ca o politică a Uniunii Europene prin care țările acceptate în această zonă sunt de acord să elimine toate tipurile de control la frontierele reciproce.

Pentru cetățenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale Spațiului Schengen este echivalentă cu o mai mare libertate de mișcare, dar și cu o securitate sporită.

Acestea sunt posibile prin adoptarea unor reguli comune pentru statele semnatare ale Convenției de punere in aplicare a Acordului Schengen, și anume:

  • eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
  • un set comun de reglementări care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
  • armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară;
  • cooperare consolidată în domeniul polițienesc;
  • cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și de transfer a executării hotărârilor penale;
  • crearea și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen.

Care sunt țările membre ale Spațiului Schengen?

Toate statele din UE fac parte din Schengen, cu șase excepții. Este vorba despre Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, respectiv Bulgaria, Croația, Cipru și România, care ar trebui să se alăture în scurt timp Spațiului Schengen.

În același timp, alte trei state din afara UE – Islanda, Norvegia și Elveția – fac și ele parte din Spațiul Schengen. Primii membri ai zonei de liberă circulație au fost Germania, Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg.

În prezent, din acord fac parte 26 țări. Este vorba despre Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, precum și patru state din afara UE: Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein.

În același timp, trei microstate europene, și anume Principatul Monaco, San Marino și Vatican, mențin deschise frontierele pentru traficul de pasageri cu vecinii acestora.

Prin urmare, acestea sunt considerate membre de facto, ca urmare a imposibilității practice de călătorie de pe teritoriul lor fără a tranzita cel puțin o țară membră Schengen.

Ce înseamnă aderarea la Spațiul Schengen?

Zilnic, aproximativ 3,5 milioane de cetățeni traversează o frontieră internă din Uniunea Europeană. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.

Toți cetățenii UE pot rămâne pe teritoriul unui alt stat membru în calitate de turiști până la trei luni cu un pașaport sau cu un act de identitate valabil.

Totodată, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru având dreptul să fie tratați în același mod precum cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul să studieze în orice stat membru.

Odată cu aderarea la Spațiul Schengen, cetățenii țării respective vor primi o autorizație din partea unui stat membru în vederea călătoriei.

Această autorizație poartă denumirea de viză Schengen și este valabilă cel mult 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile. Aceasta este viza de scurtă ședere.

Totodată, o autorizație de tranzit prin zonele internaționale de tranzit ale aeroporturilor din statele membre ale zonei Schengen vor beneficia de viză de tranzit aeroportuar.

Ce va însemna pentru România aderarea la Spațiul Schengen

Aderarea țării noastre la Spațiul Schengen le va aduce cetățenilor români o serie de avantaje. Cel mai important dintre acestea este acela că vor dispărea timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și cu Bulgaria, mai ales în perioada concediilor de vară sau a perioadelor din preajma Sărbătorilor de iarnă.

Am văzut cu toții în sezonul estival 2022 cum turiștii români care au avut de trecut frontiera către Bulgaria sau Ungaria au fost nevoiți să aștepte cel puțin o oră atât la ieșirea din țară, cât și la intrarea pe teritoriul României.

De asemenea, un alt avantaj va fi acela că nu se va mai pierde mult timp cu controlul documentelor, în timp ce transportatorii vor fi scutiți de cozile infernale care se formează acum la frontierele cu Bulgaria și cu Ungaria din cauza controalelor de tot felul și a procedurilor birocratice.

Practic, trecerea frontierei se va realiza la orice oră, prin orice loc și în orice perioadă a anului. După ce România va adera la Spațiul Schengen, cetățenii români care vor călători în Spațiul Schengen vor trebui să aibă asupra lor doar un document de identitate valabil.

Un alt beneficiu va fi faptul că la frontiera aeriană se va elimina controlul de frontieră pentru zborurile către sau dinspre destinații situate în Spațiul Schengen. În același timp, deplasările către/dinspre aceste destinații se vor putea face întocmai ca în cazul unui zbor intern în România.

Nu trebuie omis comerțul, care, după aderarea țării noastre la zona Schengen, va fi mai profitabil. Astfel, mărfurile vor circula mult mai rapid și la costuri mult mai mici în ceea ce privește combustibilii, salariile, diurnele etc.

Foto: Shutterstock/123rf.com

Urmărește-ne pe Google News