1 comentariuPe 21 iulie, Tribunalul Constanţa a anulat ordinul de plasare în adăpost nr. 723177 din 24 ianuarie 2021, ordin referitor la 23 de cai, confiscaţi de autorităţi de pe malul Lacului Techirghiol.
Purtătorul de cuvânt al CJ Constanţa, Marian Cioacă, a declarat pentru Libertatea că instituţia pe care o reprezintă intenţionează să conteste anularea ordinului de plasare. Ofiţerul de presă de la IPJ Constanţa, Liliana Trifu, afirmă că inspectoratul nu a luat încă o decizie, deoarece „încă nu a fost comunicată hotărârea”.
Procurorul Ţucă: „Vom proba cu documente”
Caii au fost revendicaţi în instanţă de Cristian Ţucă şi Marga Ţucă, fratele şi, respectiv, soţia procurorului DIICOT Constanţa Marius Ţucă.
Într-o discuţie cu reporterii Libertatea, procurorul a susţinut că scandalul cailor morţi sau în stare jalnică este o răzbunare împotriva lui a unor „braconieri din satul Biruinţa, pe care prezenţa cailor pe malul lacului îi împiedica să fure, că noi veneam mereu să aducem apă la animale. Aşa că mi-au omorât doi căluţi, i-au fotografiat şi cel care a postat pozele pe internet a fost Puya”.
Procurorul, care lucrează la Departamentul Antidrog, a argumentat că „în anturajul lui Puya sunt mulţi consumatori şi dealeri de droguri care-l au la mână”.
În aceeaşi discuţie cu Libertatea, Marius Ţucă a afirmat că el iubeşte animalele (familia lui deţine şi sute de câini de rasă, plus oi şi vaci) şi va face totul pentru a-şi lua caii înapoi: „Vom proba cu documente, contracte de vânzare-cumpărare, că sunt caii noştri”.
Viaţa în adăpostul privat
Care este starea şi în ce condiţii trăiesc cele 23 de animale confiscate acum mai bine de un an şi jumătate?
Zece dintre cai au fost plasaţi în adăpostul Asociaţiei Save the Dogs and Other Animals, din Cernavodă. Asociaţia avea deja 10 cai, pe lângă măgarii, pisicile şi câinii pe care-i are în grijă. Pentru caii nou-veniţi a fost ridicat încă un grajd. Tratamentele veterinare, întreţinerea, hrana, la fel ca şi costul grajdului sunt acoperite exclusiv din donaţii.
Asociaţia are în jur de 40 de angajaţi, care se ocupă de curăţenia în ţarcuri şi hrănirea animalelor. De asemenea, Save the Dogs dispune şi de o clinică veterinară. Aţi citit de curând în Libertatea despre cum s-au acomodat aici câteva zeci de câini salvaţi dintr-un adăpost bombardat de lângă Odesa.
Cei zece cai luaţi într-o noapte cu ploaie îngheţată de pe malul Techirghiolului lucesc acum de sănătate. Câţiva dintre ei au avut nevoie de tratament mai lung, dar au fost puşi pe picioare.
Ieslea e plină cu fân, iar balega este îndepărtată de câteva ori pe zi, astfel încât animalele să nu zburde prin dejecţii. Grajdurile sunt spaţioase, iar pe lângă ţarcuri sunt arbori înalţi, care ţin umbră animalelor.
După o scurtă perioadă de tensiuni, cei zece cai de la Techirghiol s-au obişnuit cu cei zece cai care erau deja în adăpost, în frunte cu armăsarul Gregor, un fost mânz respins de iapă şi crescut cu biberonul.
Cai flămânzi şi în mizerie, spectacol pentru turişti
Ceilalţi 13 cai luaţi de pe malul lacului au fost duşi la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Constanţa, instituţie aflată în subordinea CJ Constanţa. Pe lângă Delfinariu, Complexul are şi un pavilion de echitaţie. La început, animalele aduse din Techirghiol au fost ţinute acolo. Fiind blânzi, caii au fost folosiţi şi la manej, pentru a da ture cu vizitatorii: 10 lei plimbarea pentru copii. Dar, pentru că grajdurile CMSN pot adăposti cel mult 14 cai, câţi erau deja, cei 13 de la Techirghiol au fost mutaţi în fostul ţarc al vacilor pitice.
Ţarcul acesta este un dâmb fără iarbă, unde conducerea CMSN a decis să mai adauge pământ cu basculanta.
Un mânz a fost fătat între timp, iar cei 13 sunt acum 14. Pământul pe care umblă e acoperit cu un strat de balegă veche. Animalele întind boturile să caute resturi de paie. Apa este la discreţie, în două ligheane mari, nu şi mâncarea. Grajdul este mic, cu scânduri căzute şi caii preferă să stea în soare sau să ceară peste grilajul de fier mâncare de la vizitatori.
O pancartă lipită pe un stâlp anunţă că „aceşti cai au fost confiscaţi” de autorităţi. „Sunt cai traumatizaţi, săracii”, îi explică o mamă băieţelului ei. Copilul strânge câteva fire de iarbă şi le întinde cailor, care se înghesuie să le prindă. Slabi, flămânzi şi resemnaţi, aşa arată cei 14 cai aflaţi în grija statului.
Ce a înţeles CJ din OUG
„Cheltuielile legate de îngrijirea animalelor aflate în custodie sunt acoperite de către entităţile care s-au oferit să le găzduiască”, a declarat pentru Libertatea purtătorul de cuvânt al CJ Constanţa.
OUG nr. 175 din octombrie 2020, pe baza căreia au fost plasaţi caii confiscaţi de la Techirghiol, prevede altceva: îngrijirea animalelor aflate în custodie reprezintă un serviciu public care trebuie dus la îndeplinire de CJ sau de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Între CJ şi entităţile private sau bugetare care prestează acest serviciu public se încheie un contract. Iar în situaţia restituirii (articolul 24 din OUG nr. 175 din 2020), „deținătorul are obligația de a plăti către Consiliul Județean sau către Consiliul General al Municipiului București cheltuielile cu asistența veterinară de urgență, inclusiv intervenția chirurgicală, hrănirea, cazarea, deparazitarea, vaccinarea și controlul bolilor animalelor efectuate cu animalul plasat în adăpost”.
Din declaraţiile purtătorului de cuvânt al CJ Constanţa reiese că între CMSN şi Consiliu nu a fost încheiat nici un contract, deci nu există nici o evidenţă a cheltuielilor generate de îngrijirea cailor.
Tristeţea de la Delfinariu
Pe căldură, nu doar cei 14 cai costelivi, aflaţi la o bară de fier şi doi metri distanţă de verdeaţa de pe malul iazului, ci şi alte animale din microrezervaţia Complexului oferă vizitatorilor o privelişte tristă. Mizerie în ţarcuri, blană murdară, coaste la vedere, apatie. Porcii de Guineea şi iepurii sunt singurii care au jgheaburile pline, cu boabe de cereale şi castraveţi stricaţi.
Delfinariul, singura instituţie din România care mai foloseşte animale dresate în show-uri, percepe 60 de lei pentru intrarea la spectacolele cu delfini şi 12 lei pentru vizitarea microrezervaţiei.
Conducerea CMSN Constanţa nu a oferit, deocamdată, informaţii, la solicitarea ziarului, despre cum se ocupă de îngrijirea cailor luaţi în custodie.
Legea calului şi o agenţie naţională
În discuţia cu Libertatea, procurorul Marius Ţucă a spus că deţine în jur de 60 de cai, toţi de rasă, pe care a cheltuit „zeci de mii de euro” şi pe care i-a adus din vestul Europei. După heirupul autorităţilor pe malul Techirghiolului, familia Ţucă a rămas cu peste 30 de cai. Pe unii dintre aceştia, procurorul şi rudele sale îi priponesc în continuare în zona bălţii Zarguzon, unde magistratul deţine o casă şi un teren.
Într-un răspuns scris pentru Libertatea, Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Constanţa susţine că nici Marius Ţucă, nici soţia lui, Marga Ţucă, nu apar în baza de date naţională ca având coduri de exploataţie pentru creşterea cailor sau ca proprietari de cai.
Există în România şi o Lege a calului, nr. 389 din decembrie 2005, care îi obligă pe proprietarii de cai de rasă să-şi declare animalele într-un registru naţional şi să ţină autorităţile la curent cu orice modificare apărută în herghelia lor.
Agenţia Naţională de Zootehnie, care veghează la aplicarea Legii calului, nu a răspuns deocamdată la întrebările Libertatea.
Fratele fermier din satul Cetatea
Pe malul bălţii Zarguzon, o porţiune din Lacul Techirghiol, caii pasc şi acum, în orice anotimp, ca şi cum scandalul din ianuarie 2021 nici n-ar fi existat. Cu toate că seceta a lovit şi aici, animalele găsesc ierburi mărunte să se hrănească. Nu au unde se adăposti de soare sau furtună, iar apa vine cu porţia, adusă de fiii procurorului Ţucă.
Dar, în comparaţie cu condiţiile de la Delfinariu, traiul acestor cai nu mai pare aşa mizer. Buruienile uscate de sub copitele lor ar fi un adevărat festin pentru confraţii închişi în ţarc, pe Bulevardul Mamaia.
Alţi cai ai familiei Ţucă sunt priponiţi pe câmpurile de lângă satul Cetatea, comuna Dobromir, în sudul judeţului Constanţa. În acest sat, Cristian Ţucă, fratele procurorului, deţine o fermă. Soţia acestuia, Tudora, a încasat în jur de 4.000 de euro, ajutoare pentru agricultori, pe anul 2021, conform site-ului Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).
Faţă în faţă cu echipa Libertatea, Cristian Ţucă a spus că nu vrea să comenteze nimic legat de acţiunea în instanţă. Unul dintre fiii procurorului ne-a avertizat că „bătaia doare”, dar s-a mulţumit să dea ture cu bicicleta şi nu a trecut la fapte.