ComenteazăLa Viena, medicii i-au implantat în cap, după extirparea tumorii, un fel de rezervor prin care se introduce un cocktail de cinci medicamente. E vorba de un tratament inovator, care nu se putea face în ţară, în fapt, nu se putea face mai nicăieri şi care va dura doi ani. Doi ani în care Marinuş trebuie să facă, la fiecare 21 de zile, şapte zile de tratament intensiv, după un protocol dificil şi experimental.
Un an deja a trecut. Greu din punct de vedere financiar, fiindcă Marinuş nu-l are decât pe tata, iar acesta trebuie să stea zi de zi cu el, nu-şi poate găsi un serviciu în Viena. De câteva luni bune, copilul şi tatăl au părăsit spitalul şi vin doar pentru tratament. Au avut noroc cu un om cu suflet mare, român, care le-a pus la dispoziţie locuinţa lui fără să le ia chirie. Totuşi, sunt acele mici cheltuieli care devin mari pe măsură ce se tot adună.
Băieţelul cu aparate la cap
Acum, Marinuş se află la jumătatea tratamentului prescris de medici. Va mai urma un an, dar acum inimile le cântă de bucurie şi lui, şi tatălui, căci medicii sunt foarte mulţumiţi de evoluţia băiatului. “Gălbenuş”, cum îl alintă tăticul, se simte bine, RMN-urile făcute arată foarte bine. Singura problemă, îmi spune Mirel Dolofan, este legată de o tensiune oscilantă, dar speră ca datorită medicamentelor să se regleze, iar Marinuş să meargă înainte fără alte probleme.
“Ştiţi, «Gălbenuşul » meu are montate acele aparate în cap. E un buton ce trebuie oprit înainte cu o oră de tratament şi pornit după 4-6 ore după tratament sau la urgenţă”, îmi spune tatăl. Probabil acele aparate vor rămâne în capul lui Marinuş şi după aceşti doi ani de tratament. “Nu am vorbit cu medicii pe această temă, deci nu sunt sigur cum se va întâmpla la anul, pe vremea asta. Cred, însă, că vor fi lăsate acolo preventiv. Dacă în timp ar face o recădere, Doamne fereşte, vor putea fi folosite. Am încredere în medici că vor face tot ce e mai bine. Urmează nişte proceduri impecabile şi nu fac rabat de la ele niciodată. Trebuie să vă spun că medicii de aici se poartă cu pacienţii de parcă le-ar fi rude, sunt calmi, îţi explică tot. Aici nu i se face nimic copilului fără să se reunească toată echipa: chirurg, oncolog, cardiolog, imagist. Nu ştiu, dar eu cred că asta e deosebit de ce e la noi în spitale şi este în favoarea pacienţilor”, ne-a spus tatăl lui Marinuş, Mirel Dolofan.
Mulţumirile unui părinte epuizat
Pot spune că am fost şi suntem foarte norocoşi. Am avut parte de protecţie divină permanent prin oamenii pe care i-am întâlnit şi care ne-au ajutat enorm. Financiar, ajutorul dv şi cel al cititorilor ziarului Libertatea au fost esenţiale pentru noi şi ne-au ţinut pe linia de plutire. Am vrut să vă scriu acum ceva timp, ajunsesem pe zero cu bănuţii, eram disperat. Am scris, apoi am şters. Am zis că ne-aţi ajutat enorm când am plecat. Dacă nu m-aţi fi căutat acum, probabil că aş fi apelat la dumneavoastră într-un alt moment greu. Nu pot să fac nimic decât să-mi îngrijesc băiatul ca să supravieţuiască. E tot ce am mai scump pe lume şi-i rog pe cei care m-au ajutat sau mă vor ajuta să mă înţeleagă. Într- un fel sau altul, eu voi întoarce într-o zi această bunătate”, ne-a spus tăticul lui Gălbenuş- Marinuş.
Dacă vreţi să-l ajutaţi pe acest băieţel să răzbească în lupta cu boala, puteţi trimite un SMS de 2 euro, cu textul “Marinus” sau faceţi depunere în cont pe numele lui.