Ce facem cu Dâmbovița? Încercările de salvare a râului din București seacă sub plastic și gunoaie

• Simona Cîrstoiu este studentă în anul II la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. Materialul de față a fost realizat în cadrul seminarului de Tehnici de Colectare a Informației.

UPDATE 16:10 – Într-o versiune anterioară a acestui text, am scris, legat de bugetele alocate de ANAR igienizării râului Dâmbovița, sumele exprimate în sute de milioane de lei. Este vorba de sute de mii de lei (511.530 de lei în loc de 511.530.000 de lei bugetul pe 2022, de exemplu). Mai jos este prezentată varianta corectă. Ne cerem scuze pentru eroare.

Râul Dâmbovița străbate Bucureștiul pe o distanță de 22 km, pe diagonală, de la nord-vest, spre sud-est. Acesta are potențialul de a deveni diametrala verde a orașului, un proiect ambițios dezvoltat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 împreună cu alte ONG-uri. Însă deșeurile ce plutesc pe suprafața apei fac acest lucru greu de realizat. 

O barieră din materiale reciclabile, care adună mizeria din râu

În 22 martie anul trecut, de ziua mondială a apei, Asociația Mai Mult Verde împreună cu Nod Makerspace, prin Proiectul „Cu Apele Curate”, a amplasat prima barieră plutitoare de pe râul Dâmbovița. Bariera, întinsă de pe un mal pe celălalt în zona Unirii, era menită să oprească deșeurile plutitoare de pe suprafața apei și a fost realizată din bannere publicitare recuperate și donate de „Ateliere fără Frontiere”. Flotoarele, cele care țin bariera la suprafață, au fost și ele tot reciclate din bidoane de plastic.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Este a șasea barieră de acest fel din țară. Asociația Mai Mult Verde, ONG care dezvoltă proiecte în domeniul protecției mediului, a mai instalat bariere și pe râurile Jiu, Cerna, Olt, Buzău și Siret. O a șaptea a fost montată în aprilie, anul trecut, pe râul Jijia, din județul Iași.

Cine ar trebui să curețe, de fapt, Dâmbovița

Bariera a fost amplasată în zona Splaiului Unirii, nr. 60, în zona Pasajului Mărășești, cu sprijinul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov-București (SGA Ilfov-București), și are o lungime de 25 de metri. Zona a fost aleasă deoarece este supravegheată constant de membrii asociației. De asemenea, este un loc ce oferă acces facil ambarcațiunilor ușoare cu care urma să se facă strângerea deșeurilor oprite.

Bariera a fost amplasată pe cursul râului Dâmbovița pentru că „nu este doar un râu care trece prin orașul nostru, este una dintre arterele naturale care susțin biodiversitatea, natura în mediul urban, dar și viața noastră”, spune coordonatoarea programului „Cu Apele Curate”, Marta Popescu. 

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Când vine vorba despre deșeurile pe care această barieră plutitoare le oprește pe luciul apei, responsabilitatea colectării acestora revine Administrației Naționale Apele Române (ANAR) și Primăriei Municipiului București.

Situația din teren stă însă altfel. Alice Csizmadi, membră a proiectului „Cu Apele Curate”, spune că deșeurile strânse de bariera plutitoare au fost colectate până acum numai de voluntari, asociația Mai Mult Verde și Nod Makerspace.

Reprezentații ANAR au spus pentru Libertatea că, în urma unui acord, ONG-urile au preluat responsabilitatea de a colecta deșeurile strânse de barieră, însă această activitate de colectare nu a avut „o frecvență potrivită”, iar efectul barierei de a face Dâmbovița mai curată ar fi fost invers.

Csizmadi spune că ANAR le-a transmis că „nu este responsabilitatea lor să curețe luciul apei”. Râul Dâmbovița este în „bucătăria” SGA Ilfov-București, instituție în subordinea ANAR.

Uite bariera, nu e bariera

Cu toate că bariera plutitoare era benefică și eficientă în oprirea deșeurilor plutitoare din a mai avansa pe cursul apei râului Dâmbovița, și la amplasarea ei a existat și sprijinul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov-București, tot instituția a cerut asociației să o scoată de mai multe ori. Aceasta a reușit să oprească deșeurile plutitoare timp de cinci luni, înainte să fi ridicată în luna august a anului trecut. Mai Mult Verde a explicat că motivul pentru care SGA Ilfov-București a cerut scoaterea barierei a fost cel al nevoii unor lucrări de întreținere și curățare a vegetației. Cei de la „Apele Române” au confirmat asta pentru Libertatea.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Bariera a fost pusă înapoi pe apă în weekendul 23-24 septembrie în cadrul „Dâmbovița Delivery”, un proiect anual cu  activități stradale și nautice, derulat de Nod Makerspace și Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23. „Avem un râu, ce facem cu el?”, este deviza proiectului. Scopul lui este de a le arăta bucureștenilor importanța râului care străbate Capitala. La ediția din septembrie, ultima, au fost cozi la plimbările cu barca.

Cum au înlocuit cafenelele un spațiu verde-albastru

Gunoaie multe se adună și undeva mai sus de Biblioteca Națională, în zona cafenelelor de pe Splaiul Unirii. Acum câțiva ani, aici a fost un ponton plutitor al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23. Asociația organiza evenimente pe apă, plimbări cu canotca (o combinație de lotcă și canoe), concursuri, concerte, cursuri de vâslit la canotcă. Primarul sectorului 3 Robert Negoiță a dat autorizație pentru restaurantele și cafenelele care au apărut, începând din 2017, precum ciupercile pe tot Splaiul, iar pontonul lui Patzaichin a dispărut. Negoiță a spus la acea vreme că ce a făcut asociația fostului canotor „nu reprezintă o capitală europeană”.

„Spațiul unde sunt acum cafenelele ar fi ajutat la revitalizarea zonei, era de preferat să păstrăm singurul spațiu verde mai amplu. Cafenelele sunt unice în oraș, lângă apă, chiar e frumos, dar sunt excesive prin felul în care au fost montate și amenajate. Nu e în sine un lucru rău pentru oraș, dar știi cum e, orice e în exces, dintr-o idee bună, devine o idee proastă”, a spus arhitectul Teodor Frolu, vicepreședintele asociației Ivan Patzaichin – Mila23, într-un articol amplu realizat de Panorama, despre râul Dâmbovița.

Acum, Asociația Mai Mult Verde este din nou în negocieri cu ANAR și SGA Ilfov-București, pentru a primi aprobarea de a reinstala bariera. Între timp, pe Dâmbovița s-au întors PET-urile, pungile, plasele rupte din nailon ale pescarilor, chiar și un semn de circulație de mult pierdut pe fundul râului.

Reprezentanții ANAR spun că bariera plutitoare amplasată de ONG-uri s-a deteriorat și a fost predată către aparținători, adăugând că instituția, împreună cu SGA Ilfov-București, „este deschisă către o reamplasare viitoare a acesteia”. 

Cum ne îmbolnăvește plasticul, fără să ne dăm seama

Poluarea cu plastic este o problemă reală, fie că legislația o menționează sau nu. Aceasta nu afectează doar apa, ci și pământul, animalele și pe noi, oamenii. Acest tip de poluare vine, în special, de la produse de unică (sau redusă) folosință, care sunt aruncate în mai puțin de un an de folosire.

Deșeurile reprezintă „orice substanță sau obiect pe care deținătorul le aruncă sau are intenția sau obligația să le arunce”, potrivit definiției Comisiei Europene. Deșeurile din plastic pot fi considerate periculoase din cauză că „materialul plastic în sine (din care este fabricat ambalajul) conține substanțe periculoase”. Unele substanțe periculoase pe care plasticul le conține pot fi eliberate în râuri, lacuri, mări și oceane.

Cu câteva luni înainte de această descoperire, cercetătorii au găsit microparticule de plastic în sânge, dovedind astfel că acestea se pot deplasa prin organism, sfârșind în organe.

La nivelul Uniunii Europene, mai puțin de o treime din plasticul produs a fost reciclat în 2018. Restul de aproape 70% a fost fie incinerat, fie depozitat în aer liber. În ambele cazuri este poluare directă a solului, aerului și apei.

Cât costă grija autorităților pentru Dâmbovița

În 2023, aproape 92% din bugetul alocat de ANAR pentru curățarea și igienizarea râurilor și a lacurilor din București a fost îndreptat spre curățarea și igienizarea râului Dâmbovița. Mai exact, din suma totală de aproape 550.000 de lei, aproape 504.000 de lei au fost atribuiți către igienizarea acestui râu, potrivit unui răspuns al instituției, la solicitarea Libertatea. Însă cu excepția lunilor în care a existat bariera pe râu, nimic nu s-a schimbat. Deșeurile încă plutesc pe luciul apei.

Din 2020 până în prezent, atât bugetul alocat curățării și igienizării râurilor și lacurilor din București, cât și bugetul alocat strict curățării și igienizării râului Dâmbovița au scăzut.

Datele stau așa:

În 2022, au fost alocați râului Dâmbovița: 511.530 de lei.

În 2021, au fost alocați râului Dâmbovița: 547.851 de lei.

În 2020, au fost alocați râului Dâmbovița: 616.105 de lei.

În 2019, au fost alocați râului Dâmbovița: 486.592 de lei.

Despre aceste acțiuni de curățare și igienizare a râurilor și lacurilor din București ANAR nu dă detalii, aceste bugete rămânând doar niște sume de bani despre care nu știm, concret, pentru ce sunt folosite.

Administrația Națională Apele Române spune că igienizează și curăță permanent Dâmbovița, pe tot parcursul anului. 

„Malurile sunt pline de deșeuri”

Voluntarii de la „Mai Mult Verde” văd altfel lucrurile.

Alice Csizmadi afirmă că nu se fac demersuri pentru ca apele din București, în special râul Dâmbovița, să fie mai curate. Mai mult, spune că „oriunde te duci, pe orice curs de apă, malurile sunt pline de deșeuri”. Atenția nu trebuie să fie îndreptată doar spre deșeurile de pe suprafața apei, crede ea, ci și pe zonele din apropiere, deoarece pe maluri se găsesc mai multe deșeuri care pot ajunge, ulterior, atât pe suprafața, cât și în interiorul apei. 

Cosirea vegetației și ecologizarea apei râului se fac conform programului de Gospodărire a Apelor anual, spune ANAR. Dar acest program nu apare nicăieri pe site-ul instituției.

Pescarii de pe Dâmbovița

În zona Unirii din București, dar și mai încolo, spre Lacul Morii din sectorul 6, pescarii sunt veșnicii paznici ai râului Dâmbovița. I-am întrebat pe câțiva dintre ei, arătând spre PET-uri plutitoare, dacă mănâncă prada care se agață în cârlig.

Unii au spus că nu ar mânca niciodată peștele pe care îl pescuiesc din această apă și că uneori, li se prind în undițe deșeurile de pe fundul canalului. Alții spun că dimpotrivă, mănâncă „cu mare încredere” peștele pe care îl prind.

Alice Csizmadi spune că totul stă în educație și prevenire. Asociația Mai Mult Verde, prin programele sale, se concentrează „destul de mult pe prevenire”. Aceasta încurajează implementarea unei școli de management al deșeurilor în toate localitățile riverane Dâmboviței. Astfel, spune Csizmadi, „dacă se colectează corespunzător, separat, prevenim ca acestea (n.red. – deșeurile) să mai ajungă în apă”. 

Membra Proiectului „Cu Apele Curate” adaugă și că, pentru a putea rezolva problema deșeurilor de pe luciul apei, „ar trebui să existe niște colaborări între instituții și desemnată o autoritate responsabilă strict de luciul apei”. 

Pe site-ul SGA Ilfov-București, în secțiunea denumită „inspecția apelor”, în fereastra „stadiul controalelor”, nu există documente. De asemenea, ultimul raport privind apele de suprafață este din perioada 2018-2020. Datele de pe site-ul acestor instituții sunt aproape sau complet inexistente, în special cu privire la situația poluării în care se află acest curs de apă. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro