Ce factori cresc riscul să faci COVID-19 chiar dacă ai fost vaccinat complet

În luna iulie, CDC, Centrul american pentru prevenţia şi controlul bolilor, raporta un fapt înspăimântător. Persoanele vaccinate și infectate cu tulpina Delta a coronavirusului aveau aproximativ aceeaşi încărcătură virală, în nas şi în gât, ca indivizii nevaccinaţi infectaţi cu aceeaşi tulpină, scrie The New York Times. 

În vară, vestea părea să sugereze că şi vaccinaţii sunt la risc mare să fie infectaţi şi să dea virusul celor din jur. Între timp, presa şi reţelele sociale au fost inundate de poveşti cu oameni vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, poveşti „confiscate” uşor de propaganda antivaccinistă. 

Însă datele analizate la rece spun altă poveste şi arată că lucrurile nu sunt nici pe departe aşa dezolante. Da, tulpina Delta a crescut riscul ca o persoană să facă COVID. 

Într-o analiză The New York Times, pe baza datelor detaliate din mai multe regiuni ale SUA, riscul ca un om vaccinat cu schema completă să facă boala COVID este de 1 la 5.000 – şi chiar mai mic pentru cei care-şi iau măsuri suplimentare sau care trăiesc într-o comunitate cu rată mare de acoperire vaccinală. În zonele cu transmitere joasă, riscul scade până la 1 la 10.000.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Doar 5 din 100.000 de vacinați sunt internați

În plus, riscul de-a fi internat pentru COVID-19 postvaccin este infim: 5 din 100.000. 

Cercetările din Marea Britanie au arătat că 0,2% din populaţie contractă infecţia în ciuda faptului că au fost complet vaccinaţi. Însă nu toate persoanele sunt la acelaşi risc. Patru factori contribuie la măsura în care vaccinul te protejează, scriu trei profesori de la University of East Anglia, într-un articol pentru The Conversation. 

1. Tipul vaccinului

Fiecare tip de vaccin vine cu o reducere relativă a riscului de infectare. Prin reducere relativă a riscului înţelegem gradul în care un vaccin reduce riscul ca un om să facă COVID-19, faţă de cineva care nu a fost vaccinat. 

Studiile clinice au arătat că vaccinul Moderna reduce cu 94% riscul ca un om să dezvolte COVID-19 simptomatic, Pfizer – cu 95%. Vaccinurile Johnson & Johnson şi AstraZeneca reduc riscul cu 66%, respectiv 70% (dar protecţia oferită de AstraZeneca pare să crească până la 81% dacă rapelul este decalat).

2. Timpul scurs de la vaccinare

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Aceste cifre nu spun toată povestea. Devine tot mai clar că timpul trecut de la vaccinare este, de asemenea, important şi reprezintă unul din motivele pentru care dezbaterea privind oferirea de „boostere”. 

 Cercetări preliminarii, încă în faza de preprint, sugerează că protecţia oferită de vaccinul Pfizer începe să scadă după 6 luni de la vaccinare. Un alt preprint, studiu în perioada de dinainte de publicare, din Israel pare să demonstreze acelaşi lucru. Este încă prea devreme să ştim ce se întâmplă la mai mult de şase luni postvaccin, dar probabil că eficienţa vaccinului se reduce şi mai mult, scriu cercetătorii pentru The Conversation.

3. Tulpinile

Calculele de reducere a riscului, de mai sus, s-au bazat în special pe testarea vaccinurilor împotriva formelor originale ale coronavirusului.

În cazul variantei Alpha, datele sistemului englez de sănătate indică faptul că două doze de Pfizer au o eficienţă un pic mai mică: 93%. Faţă de tulpina Delta, vaccinul Pfizer are o eficienţă de 88%. În mod similar, şi protecţia AstraZeneca scade când întâlneşte aceste tulpini, şi nu forma originală a virusului.

4. Sistemul tău imun

Nu în ultimul rând, cifrele de mai sus se referă la riscul mediu pentru o populaţie. Riscul tău individual depinde de propria imunitate şi alţi factori specifici (felul în care eşti expus la virus, de exemplu, în funcţie de natura serviciului tău). 

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Performanţa sistemului imunitar scade cu vârsta, în vreme ce afecţiunile medicale cronice pot să slăbească răspunsul tău la vaccin. Persoanele vârstnice sau cu sisteme imunitare compromise pot să aibă niveluri mai scăzute de protecţie indusă de vaccin împotriva COVID-19, sau se poate ca această protecţie să scadă mai rapid decât în cazul altor persoane.

Cum diferă infecţia la vaccinaţi de cea la nevaccinaţi 

La două săptămâni de la a doua doză de vaccin împotriva COVID-19, protecţia vaccinului îşi atinge vârful. Dacă încă mai faci COVID-19 după acest punct, înseamnă că ai suferit o infecţie „breakthrough”. Acestea sunt, în general, similare infecţiilor obişnuite în grupurile de oameni nevaccinaţi, dar există nişte diferenţe. 

Şi la persoanele nevaccinate, trei din cele mai comune simptome sunt durerea de cap, rinoreea şi durerea în gât. Totuşi, distincția se poate face, pentru că celelalte două la nevaccinaţi sunt febra şi tusea persistentă. Aceste două semne “clasice” de COVID-19 devin mult mai puţin comune odată ce-ai fost imunizat. 

Potrivit acestui studiu, oamenii cu infecţii „breakthrough” sunt cu 58% mai puţin probabil să aibă febră în raport cu populaţia nevaccinată. În plus, cei vaccinaţi au un risc mult mai mic să fie internaţi dacă fac COVID-19, au şanse mult mai mari să aibă mai puţine simptome şi un risc mult mai mic să facă şi COVID de lungă durată.

Motivul pentru care boala pare să fie mai blândă la vaccinaţi pare să fie faptul că, deşi nu împiedică infectarea, face ca persoana infectată să aibă în organism mai puţine particule virale, după cum sugerează acest studiu din Nature Medicine. Însă această explicaţie rămâne să fie confirmată.

Deci: cât de îngrijoraţi trebuie să fim?

În acest moment, vaccinurile conferă încă un grad înalt de protecţie faţă de formele severe ale bolii şi cu, anumite precauţii în plus, le vor permite oamenilor să se întoarcă la vieţile lor obişnuite, spun experţi citaţi în altă analiză The New York Times. 

Experţii spun că anxietatea privind cazurile postvaccinare este omniprezentă, alimentată în parte de titlurile de presă înfricoşătoare sau de aşteptările nerealiste privind rolul vaccinurilor. 

“A fost foarte multă comunicare greşită despre riscurile pentru persoanele vaccinate, şi felul în care cei vaccinaţi ar trebui să se gândească la vieţile lor”, e de părere dr. Ashish K. Jha, decan la Şcoala de Sănătate Publică a Universităţii Brown. 

Sunt oameni care cred că ne-am întors la momentul zero, însă suntem într-un loc mult, mult mai bun.

Ashish K. Jha, Universitatea Brown:

Foto: EPA

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro