Ce fel de rapoarte vor primi profesorii după evaluarea standardizată. „E mai mult decât o notă, arată la ce sunt bun, la ce nu mă pricep”

De pe 30 mai și până pe 8 iunie, elevii din 329 de școli-pilot din toată țara vor susține testări standardizate care evaluează competențe, nu cunoștințe. Primii care vor susține testele sunt elevii de clasa a III-a, a V-a și a VI-a și vor începe cu matematica.

„Nu trebuie să știi cum îl chema pe adolescentul miop al lui Eliade”

Testarea se va face online, pe platforma Brio, pusă la dispoziția Ministerului Educației gratuit. Elevii nu trebuie să recapituleze ceva înainte de testări, spune specialistul în testare Dragoș Iliescu. „Nu testăm conținuturi, e ca la PISA (testare internațională), nu înveți nimic special pentru PISA, doar te duci cu competențele pe care le ai sau nu. Nu trebuie să știi ce culoare are calul Fefeleagăi sau cum îl chema pe adolescentul miop al lui Eliade”, a explicat acesta pentru Libertatea.

Itemii, adică exercițiile propriu-zise, sunt noi. Adică nu există riscul ca cei care s-au mai testat pe Brio să întâlnească aceleași subiecte. Mai mult, pot fi itemi diferiți de la un elev la altul.

Recomandări

Elena Lasconi, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Muncim și tot săraci suntem” | EXCLUSIV

Elevii nu primesc la final note și nu vor exista nici clasamente pe școli sau județe în funcție de rezultatele lor. „E liber de consecințe. E un nou fel de evaluare pentru a vedea în ce măsură e România pregătită de acest tip de evaluare”, a mai spus Dragoș Iliescu.

Totuși, profesorii și părinții vor primi niște rapoarte narative și un scor. „Se dă și un scor, dar nu e o notă, ți se explică de ce ai acel scor, ce înseamnă asta pentru tine, ce știi și ce nu știi să faci. Acest raport poți să-l discuți cu părinții tăi sau cu un consilier de carieră, cu un profesor”, mai spune expertul.

E mai mult decât o notă. Dacă am 7 la română, ce înseamnă asta? Raportul spune însă la ce sunt bun, la ce nu mă pricep. Oare sunt la fel de bun la toate competențele care țin de româna de clasa a XI-a? Poate la unele sunt mai bun, la altele mai puțin bun.

Dragoș Iliescu, specialist în evaluare:

Ce poate face un profesor după ce primește acest raport? „Poate aplica un plan de remediere, dacă e cazul sau de intervenție personalizată pe acele lucruri pentru că aproape la toți copiii o să primească și arii de dezvoltare”, spune Dragoș Iliescu.

Testele se dau în timpul orelor de curs, elevii din clasele primare vor avea la dispoziție 30 de minute, iar cei mai mari – o oră.

Recomandări

Ultimatum de 24 de ore pentru Putin: „Ori oprește agresiunea, ori le dau ucrainenilor rachete Taurus să atace Rusia”, anunță Friedrich Merz, favoritul la postul de cancelar al Germaniei

Expert, avansat, competent, intermediar, satisfăcător, insuficient – categoriile în care pot fi încadrați elevii

Elevii, în funcție de scor, se pot încadra în categoriile expert, avansat, competent, intermediar, satisfăcător, insuficient. Un elev de clasa I testat la matematică și care s-a clasat în categoria „competent”, cu un scor de 78 de puncte (scorul este între 60 și 80 pentru „competent”), va afla din raport că nivelul său înseamnă:

• cunoaşterea noţiuni de număr (scriere şi citire);
• cunoaşterea operaţiilor cu numere (adunarea şi scăderea);
• este capabil să rezolve exerciţii de adunare şi scădere, dar întâmpină greutăţi în rezolvarea de probleme;
• este capabil să interpreteze datele dintr-un tabel.

Apoi, i se va explica pe fiecare secțiune în parte ce știe: care îi este nivelul la adunare și scădere, la elementele de geometrie, unități de măsură, organizarea datelor în tabele.

Un elev de clasa a V-a care intră în categoria „competent”:

Recomandări

Filmul intervenției medicale în cazul lui Silviu Prigoană, prezentat pas cu pas de DSU: „Au efectuat fără oprire manevrele de resuscitare”

• cunoaşte scrierea şi citirea numerelor naturale;
• efectuează operaţiilor cu numere naturale şi raţionale, cu realizarea corelării între proprietăţile operaţiilor;
• întâmpină greutăţi în transpunerea în limbaj matematic a datelor problemelor;
• recunoaşte figurile geometrice fără realizarea corelării între elementele unei figuri geometrice;
• cunoaşte unităţile de măsură şi a transformării lor.

Iar un elev de clasa a XI-a „competent” poate la algebră să „indice cunoaşterea condiţiilor de existenţă şi compatibilitate a sistemelor” și la analiză – „calcularea corectă a limitelor de şiruri şi funcții”.

La Română, un elev de clasa a III-a cu un scor de 72 de puncte, adică în categoria „competent”:

• descrie parțial obiecte, ființe din universul imediat și este capabil să relateze o acțiune/întâmplare cunoscută, trăită;
• oferă informații simple referitoare la universul apropiat, prezentând pe scurt persoane, cărți, activități;
• citește în ritm propriu un text de minimum 450 de cuvinte și uneori este capabil să extragă informații de detaliu din textul literar sau informativ;
• își poate exprima parțial acordul/dezacordul față de acțiunile sau atitudinile unor personaje;
• Ordonează cuvintele care formează un enunț.

Un copil care intră la categoria „insuficient”, nu reușește niciunul dintre aceste lucruri. Apoi, în raport se face o detaliere pe funcții ale limbii, text și variabilitatea limbii și a comunicării în contexte diferite.

De pildă, la „funcțiile limbii”, un utilizator avansat:

• este capabil să identifice și să numească trăsături ale obiectelor/ființelor din universul apropiat;
• răspunde pozitiv la exerciții de tipul „dacă aș fi (personajul)… m-aș simți/aș fi…” și alege cea mai potrivită descriere pentru o imagine dată;
• este capabil să identifice în mod corect o serie de adjective în ordinea potrivită care să completeze un fragment dat;
• este capabil să decodifice de cele mai multe ori înțelesul unor proverbe și/sau ghicitori.

La istorie, un elev de clasa a X-a care intră la categoria „competent”:

• identifică corect personalitățile istorice, reperele cronologice, spațiile istorice pe baza surselor utilizate în formularea itemilor;
• utilizează parțial cunoștințele istorice care îi permit să încadreze un eveniment sau o serie de evenimente într-un context cronologic;
• înțelege majoritatea termenilor utilizați în limbajul specific istoriei prezenți în sursele istorice;
• analizează sursele istorice și identifică, în majoritatea situațiilor, factorii politici, sociali, economici și culturali care alcătuiesc imaginea unei societăţi

• Citește și: Evaluările standardizate 2022. Calendarul examenelor și reguli

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro