UDMR a transmis că liderii administrațiilor locale și județene l-au informat pe președinte cu privire la situația reală a comunităților din Ținutul Secuiesc și au cerut o atitudine fermă împotriva instigărilor la ură față de maghiari, dar și elaborarea unui parteneriat strategic între statul român și comunitatea maghiară din România.
Participanții la dezbatere au salutat decizia președintelui de a vizita județele din Ținutul Secuiesc, chiar dacă acest demers are loc pentru prima dată după doi ani și jumătate de la alegerea sa în funcția de șef al statului. Potrivit lor, România nu este nici pe departe un model de gestionare a situației minorităților naționale, drepturile și bunurile comunității maghiare fiind periclitate: membrii comunității maghiare nu sunt respectați, iar statul nu îi consideră pe maghiari cetățeni cu drepturi egale în această țară și sunt restricționate drepturile de folosire a limbii materne și a simbolurilor maghiare, se arată în comunicat.
”Nu dorim autonomie pe criterii etnice, dar vrem să trăim în liniște și bunăstare pe pământul nostru natal. Însă singura garanție este realizarea unei forme de autonomie teritorială similară celei din Tirolul de Sud, o soluție funcțională în interiorul Uniunii Europene. Vrem, însă, restituirea bunurilor care au aparținut comunității noastre și au care au fost confiscate în mod abuziv”, au declarat liderii din Ținutul Secuiesc în cadrul întâlnirii cu președintele Klaus Iohannis.
Totodată, ei au cerut ca, în conformitate cu angajamentele incluse în Rezoluția de la Alba Iulia din 1918, să existe un nou pact social între majoritate și minoritate, un parteneriat strategic între statul român și comunitatea maghiară din România.
Liderii administrațiilor locale și județene i-au cerut insistent președintelui să își asume rolul de mediator în toate situațiile în care extremiștii lansează atacuri anti-maghiare și comunitatea maghiară este acuzată pe nedrept.
Citește și: EXCLUSIV/ O analiză completă. Cum ar trebui impozitată Biserica în România
‘Vrem să fim considerați și noi o valoare, la fel ca și alte regiuni ale acestei țări. Județele Harghita și Covasna sunt regiuni cu realizări importante, bogății culturale și naturale, cu care merită să ne mândrim cu toții. Am dori să nu ne mai simțim copiii vitregi ai statului român. Problematica drepturilor minorităților tradiționale nu poate să constituie baza sau conținutul intereselor și a luptelor politice actuale’, a spus președintele CJ Harghita.
Tamás Sándor, președintele CJ Covasna, a subliniat în intervenția sa faptul că maghiarii din România se confruntă cu o dublă măsură în domeniul legislativ, în administrație, în justiție și în sfera economică, deopotrivă.
”Acum, la 100 de ani după adoptarea Rezoluției de la Alba Iulia, nu vrem să ne plângem ci suntem pregătiți pentru un nou început. Vrem să găsim împreună soluții de parteneriat în vederea dezvoltării și progresului României și, implicit, a Ținutului Secuiesc. Nu vrem autonomie pe criterii etnice. Noi vrem autonomie pentru bunăstarea și pacea în regiune’, a mai spus Tamas Sandor.
Antal Árpád, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, a declarat că maghiarii din România nu sunt refugiați economici în această țară ‘Vrem să trăim cu demnitate pe pământul nostru natal, iar în ultimul secol nu am făcut altceva decât să rămânem dedicați acestei regiuni, chiar dacă între timp granițele au fost de câteva ori modificate. Comunitatea maghiară este considerată un pericol în România, liderii maghiari sunt în permanență amenințați și intimidați. Maghiarii din România nu beneficiază de drepturi egale din partea statului român, acel stat care se consideră a fi un model în privința gestionării situației minorităților naționale autohtone. Nu vrem să luăm nimic de la majoritate, ne dorim respect și o relație de parteneriat din partea statului român’, a subliniat primarul municipiului Sfântu Gheorghe.
Citește și: EXCLUSIV Simona Florescu, cerută în căsătorie de un coleg de breaslă în cel mai romantic mod cu putință