Ce impact au refugiații ucraineni pe piața forței de muncă din Polonia. Câți și în ce domenii lucrează

Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, izgonind milioane de oameni în statele membre UE din estul Europei, piața forței de muncă din Polonia era sub o presiune uriașă. Drept urmare, autoritățile poloneze s-au grăbit să relaxeze cerințele de intrare în câmpul muncii: au suspendat necesitatea obținerii unui permis de muncă și au facilitat recunoașterea anumitor calificări. 

Datele Eurostat citate de Balkan Insight arată că rata șomajului în Polonia a fost de 3% în aprilie, în comparație cu șomajul mediu din Uniunea Europeană – 6,2%. Potrivit datelor publicate în mai de către guvernul de la Varșovia, aproximativ 80% dintre polonezii de vârstă activă sunt angajați, ceea ce indică „o piață a muncii fierbinte”, explică Kamil Sobolewski, economist șef la Pracodawcy RP, cea mai mare asociație patronală din țară. 

Aceste tendințe se manifestă prin presiuni salariale foarte mari, care alimentează o spirală salarii-prețuri. Venitul mediu și salariile în sectorul întreprinderilor din Polonia au crescut cu 14,1% în aprilie, față de aceeași lună a anului trecut, în timp ce ocuparea forței de muncă a crescut cu 2,8%.

Doar 12% dintre refugiații rămași în Polonia sunt angajați oficial

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Realitatea arată însă că ucrainenii ajunși în Polonia nu-și găsesc ușor drumul pe această piață a muncii care, teoretic, are nevoie disperată de ei, notează sursa citată.

Nu ne putem aștepta ca oamenii care tocmai au fugit din țara lor, cu soți care luptă în război, cu copii pe care n-au în grija cui să-i lase, să aibă o rată de participare pe piața muncii comparabilă cu cea a polonezilor.

Kamil Sobolewski, economist:

Datele publicate de Ministerul Familiei și Politicii Sociale, la începutul lunii iunie, arată că puțin peste 185.000 din numărul total al ucrainenilor rămași sunt angajați oficial în Polonia. 

Primele date, din luna mai, arătau că aproximativ jumătate dintre refugiați făceau muncă necalificată, alți 18% lucrau în birouri și în funcții ce necesită specializare, 14% – în industrii și meșteșuguri, 11% – în vânzări și alte servicii și 10% erau operatori de mașini sau montatori.

Ucrainenii care s-au întors să-și apere patria

Mulți bărbați ucraineni care locuiau deja în Polonia au hotărât să se întoarcă în Ucraina pentru a lupta împotriva rușilor. Acest lucru a adâncit deficitul de forță de muncă în anumite industrii, iar golurile nu pot fi înlocuite cu angajați de sex feminin. 

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

„Pe termen scurt, tendințele migrației – bărbații ucraineni care părăsesc Polonia pentru a merge la război – ar trebui să crească presiunea salarială în construcții, producție și transporturi”, au observat economiștii de la ING consultați de Balkan Insight. 

Ucrainenii reprezentau aproximativ 11% din muncitorii în construcții și 13% în transporturi înainte de război, potrivit estimărilor băncii BNP Paribas, citate de notesfrompoland.com. 

Peste jumătate dintre ucrainenii rămași în Polonia sunt copii

Peste un milion dintre refugiații ucraineni aflați în prezent în Polonia au aplicat pentru a obține un număr de securitate socială – un bun indicator al numărului celor care intenționează să rămână o perioadă mai lungă. Dintre aceștia, aproape jumătate sunt copii, iar majoritatea restului sunt femei.

Aplicând aceste date la numărul total de refugiați estimați a fi în Polonia în acest moment – până la 1,5 milioane -, Sobolewski apreciază că doar aproximativ 400.000 dintre ei ar fi gata să intre în câmpul muncii. Economistul spune că, pe lângă cei peste 185.000 care lucrează în mod legal, s-ar putea să mai fie încă 100.000 care lucrează deja la negru.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Pe lângă lipsa de cunoaștere a limbii poloneze, accesul la îngrijirea gratuită a copiilor este cu siguranță unul dintre principalele obstacole în calea unei rate mai mari de participare la muncă în rândul refugiaților. 

Riscurile războiului asupra economiei poloneze

În fiecare an, explică Sobolewski, 200.000 de muncitori părăsesc piața muncii din Polonia, astfel încât cei 400.000 de refugiați ucraineni care le-ar lua locul ar avea un impact limitat asupra economiei. 

„Prezența refugiaților ucraineni este bună pentru economia poloneză din punctul de vedere al cererii – acești oameni au nevoi și cumpără bunuri sau gazdele lor cumpără pentru ei, dar nu pare că joacă vreun rol în creșterea ofertei de muncă”, explică Sobolewski.

„Consolidarea cererii nu este o soluție care să protejeze economia de inflație și recesiune”, adaugă el. „Guvernul trebuie să stimuleze producția și să crească urgent rata investițiilor, care în acest moment este la un minim istoric în Polonia”.

Care e situația în România

Aproape 3.000 de cetățeni ucraineni erau angajați în România, pe 20 mai, potrivit unui anunț al ministrului muncii, Marius Budăi. Dintre aceștia, cei mai mulți au fost angajați în industria prelucrătoare (905) și în domeniul construcţiilor (457).

De la începutul războiului, în România au intrat aproximativ un milion de cetăţeni ucraineni și au rămas în jur de 85.000.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro