2 comentariiProfesor universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca şi membru al Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal, avocatul Gheorghiţă Mateuţ e autorul unor numeroase tratate de procedură penală.
El a explicat, pentru cititorii Libertatea, ce se poate întâmpla mai departe, în procesul lui Vlad Pascu, după ce judecătoarea Ancuţa Popoviciu a fost recuzată, chiar înainte de ultimul termen al procesului, iar dosarul a fost preluat de o nouă judecătoare, Carmen Berevoescu.
În acest proces, Vlad Pascu şi-a recunoscut faptele, la primul termen de judecată, şi a cerut, iar instanţa i-a admis, să fie judecat în procedura simplificată, care reduce cu o treime limitele pedepselor,
Reporter: Domnule profesor, ce înseamnă că „se reia de la zero” acest proces, aflat în procedura simplificată. De unde ar putea fi el reluat?
Gheorghiţă Mateuț: Reluarea procesului este admisibilă doar în situaţia în care judecătorul care a fost învestit cu judecarea cauzei a efectuat acte de cercetare judecătorească. În situaţia în care nu a existat niciun act, atunci nu se pune problema reluării ex integro a procesului, adică în integralitate, sub toate aspectele de fapt şi de drept. În ceea ce priveşte procedura simplificată, este evident că nu a avut loc o cercetare judecătorească, astfel încât, dacă s-a admis cererea de recuzare, şi un alt judecător a fost învestit cu judecarea cauzei, nu se pune problema reluării procesului. Pentru că nu există cercetare judecătorească, asta este o caracteristică a procedurii simplificate.
– Deci, judecătorul care intră acum în dosar nu are încotro decât să facă în continuare ceea ce ar fi făcut şi primul judecător?
– Sigur, judecata este limitată doar la stadiul dezbaterilor judiciare, în principiu. Cu o singură excepţie, a administrării probei cu înscrisuri, atunci când se solicită, şi care se realizează, de regulă, la termenul de judecată la care se solicită sau, cel mai târziu, la un termen, unul singur, special acordat în acest scop.
– S-ar mai putea pune acum în dezbatere schimbarea încadrării juridice a faptelor?
– Schimbarea încadrării juridice, în procedura simplificată, spre deosebire de acord (acordul de recunoaştere a vinovăţiei, încheiat cu procurorii – n.r.) este admisibilă. Pentru că inculpatul nu este obligat să accepte şi încadrarea juridică, este obligat doar să facă o recunoaştere a faptei, în materialitatea ei, nu şi a încadrării juridice, ceea ce înseamnă că încadrarea juridică poate fi schimbată în această procedură. Şi instanţa ar putea face asta, din oficiu, la cererea procurorului sau a părţilor şi a persoanei vătămate.
– Iar dacă s-a cerut o dată schimbarea încadrării juridice şi ea a fost respinsă, noul judecător ar putea să mai primească o cerere similară?
– Sigur că da, sigur că da! Sub acest aspect nu se poate vorbi de existenţa unei autorităţi de lucru judecat. Se poate reitera cererea de schimbare a încadrării juridice în faţa noului judecător.
– Aceeaşi judecătoare care a fost acum recuzată a avut dosarul şi în camera preliminară. S-ar putea relua procedura de cameră prelimară?
– Nu, este exclusă reluarea procedurii de cameră preliminară într-o asemenea situaţie. Reluarea procedurii de cameră preliminară este posibilă doar atunci când, în cursul judecăţii, se constată un caz de nulitate absolută a încheierii prin care judecătorul de cameră a dispus începerea judecăţii. Respectiv, dacă soluţionarea procedurii de cameră s-a realizat cu încălcarea competenţei, după materie sau după calitatea persoanei, dacă s-au încălcat dispoziţiile legale privind compunerea (completului – n.r), dacă procedura s-a realizat fără procuror, participarea procurorului fiind obligatorie, sau, în celelalte situaţii, când s-a realizat în lipsa avocatului, dacă asistenţa juridică este obligatorie, ori în absenţa inculpatului, dacă prezenţa acestuia este obligatorie, ar putea fi reluată procedura.
– În concluzie. Într-o astfel de situaţie, procesul nu „se reia de la zero”, pentru că n-a existat cercetare judecătorească…
– Sigur, dacă procedura este simplificată, este fără cercetare judecătorească, este doar cu dezbatere judiciară. Se poate doar reluarea dezbaterilor pe cererea de schimbare a încadrării juridice, dacă s-a formulat o astfel de cerere. Probabil că asta a constituit şi motivul pentru care s-a formulat cererea de recuzare, mă gândesc…
Miza schimbării încadrării juridice a faptelor
Vlad Pascu a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi părăsirea locului accidentului.
La Judecătoria Mangalia, el şi-a recunoscut faptele și a cerut, iar instanţa i-a admis, judecarea în procedura simplificată, care reduce cu o treime limitele pedepselor. Pentru ucidere din culpă, dacă va fi găsit vinovat, Pascu va primi o pedeapsă cuprinsă între 2 ani şi 7 ani de închisoare.
Instanța n-ar mai putea dispune suspendarea executării pedepsei, pentru că, la data comiterii accidentului de la 2 Mai, intrase deja în vigoare „Legea Anastasia”.
Prin avocaţi, părinţii tinerilor ucişi în accident au cerut schimbarea încadrării juridice a faptelor de care este acuzat Pascu, din ucidere din culpă în omor calificat, pedepsit cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani.
La termenul din 14 aprilie,, judecătoarea Popoviciu a respins cererea de schimbare a încadrării juridice.