„Ideea că energia subacvatică și infrastructura de comunicații a UE ar fi acum o țintă rusă ar forța armatele europene să se pregătească pentru un nou front, în mare parte neașteptat, în războiul din Ucraina, care le-ar putea aduce într-o confruntare directă cu marina rusă”, se precizează în analiza Politico.

Două scurgeri de gaz au fost depistate la gazoductul rusesc Nord Stream 1 în apele maritime suedeze și daneze, a anunțat marți, 27 septembrie, Autoritatea Maritimă a Suediei, la o zi după ce Danemarca a raportat o scurgere din conducta Nord Stream 2, în Marea Baltică. Înainte de incidente, autoritățile norvegiene au făcut apel la vigilență, după observarea unor drone neidentificate în apropierea platformelor de petrol și gaze.

„Este probabil un act de sabotaj”

Investigațiile privind scurgerile conductei de gaz sunt în desfășurare în Danemarca și Suedia. Premierul danez Mette Frederiksen a numit exploziile un atac deliberat „grav”, în timp ce șefa guvernului suedez Magdalena Andersson a afirmat că „este probabil un act de sabotaj”.

Despre sabotaj a vorbit și omologul lor polonez, Mateusz Morawiecki, care nu a numit explicit Rusia, precizând însă că „nu știm toate detaliile despre ceea ce s-a întâmplat, dar vedem clar că este un act de sabotaj, legat de următorul pas de escaladare a situației din Ucraina”.

La rândul său, consilierul președintelui ucrainean, Mihailo Podoliak, a catalogat incidentele drept „un atac terorist planificat de Rusia și un act de agresiune față de UE”.

În Germania, vicecancelarul și ministrul economiei, Robert Habeck, a subliniat că „ne aflăm, desigur, într-o situație în Europa și Germania în care infrastructura critică – și furnizarea de energie poate fi inclusă – sunt ținte potențiale”.

Au fost și politicieni germani care au acuzat în mod direct Rusia pentru scurgerile de gaze din marea Baltică. Într-un mesaj publicat pe Twitter marți, Roderich Kiesewetter, purtătorul de cuvânt al guvernului pentru prevenirea crizelor, a declarat că atacul a fost un act de sabotaj al Rusiei pentru a descuraja și a amenința Europa, relatează Business Insider.

Într-un comentariu separat pentru rețeaua de știri Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND), Kiesewetter a declarat că „este probabil ca Rusia să încerce în acest fel, pe de o parte, să stârnească incertitudinea în rândul populației europene și, pe de altă parte, să sublinieze încă o dată la nivel de stat posibilitatea unui atac asupra infrastructurii critice. Un astfel de act de sabotaj s-ar potrivi și cu abordarea hibridă și terorismul de stat a Rusiei”.

Și Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președinta comisiei de apărare a Bundestag-ului, a făcut referiri la Rusia în declarațiile sale despre scurgerile de gaz.

„Cu cât durează mai mult și mai brutal atacul rusesc asupra Ucrainei, cu atât este mai mare riscul unor astfel de atacuri neîngrădite. Nu poate fi exclus că acestea vor fi conduse de Rusia în pentru a ne zgudui piețele”, a declarat Strack-Zimmermann pentru RND.

UE anunță un „răspuns solid și unit”

O reacție a venit și din pareta șefului diplomației europene, Josep Borrell, care a declarat miercuri, 28 septembrie, că scurgerile de gaze au rezultat dintr-un „act deliberat”, alăturându-se astfel vocilor care denunță un sabotaj, notează The New York Times.

Cele trei scurgeri separate care au fost descoperite în conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 „nu sunt o coincidență și ne afectează pe toți”, spune înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și securitate.

Oficialul european a adăugat că UE va sprijini o investigație și va „face pași suplimentari pentru a ne crește rezistența în securitatea energetică”.

Orice întrerupere deliberată a infrastructurii energetice europene este cu totul inacceptabilă și va primi un răspuns solid și unit.

Josep Borrell, șeful diplomației UE:

„Infrastructura energetică a Europei prezintă riscuri de securitate”

Scurgerile au avut loc înainte de lansarea de marți a conductei Baltic Pipe care transportă gaz din Norvegia în Polonia, ca parte a eforturilor Varșoviei de a-și diversifica sursele de combustibil.

Dacă Rusia este în spatele scurgerilor din gazoductele Nord Stream, atunci s-ar putea ca momentul să fi fost ales deliberat, a spus Simone Tagliapietra, de la think tank-ul Bruegel, specializat în politica energetică și climatică a UE.

„Conducta Baltică a fost o cale principală pentru diversificarea (surselor de combustibil – n.r.) ale Poloniei, îndepătrându-se de Rusia. Acesta ar putea fi un act simbolic”, a spus el, citat de Politico, sugerând că Rusia ar putea elimina și linia alternativă de aprovizionare a Poloniei.

Specialistul avertizează însă că implicațiile pentru Europa merg mult mai departe de nivelul simbolic.

„Europa ar trebui să înțeleagă acum că infrastructura energetică prezintă riscuri de securitate. Dacă se întâmplă ceva de acest gen cu conducta noastră în Norvegia sau în Algeria în această iarnă, avem probleme profunde. Trebuie să ne extindem activitățile de securitate asupra infrastructurii noastre energetice critice, pentru că actorii care nu ne sunt prieteni ar putea replica acest tip de acțiune”, a explicat Tagliapietra.

În acest context, jurnaliștii de la Politico subliniază că întrebarea care se pune este de ce rușii și-ar sabota propriile conducte, linii vitale care, până de curând, livrau gaze către Europa, însă, „având în vedere că Nord Stream 2 nu funcționează și Nord Stream 1 a fost oprit de Rusia la începutul lunii septembrie, implicațiile reale ale acestor incidente privind furnizarea de gaze pentru Europa – și costul financiar pentru Gazprom și Rusia – sunt efectiv nule”.

Un act de sabotaj s-ar încadra în manualul Kremlinului de acte de agresiune voalate menite să intimideze și să tulbure, arată autorii analizei din Politico.

Kremlinul a numit scurgerile de gaze din Marea Baltică „preocupante”, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, afirmând că „înainte de rezultatele investigației, este imposibil să excludem vreo opțiune”.

Totodată, el a calificat acuzațiile de implicare a Rusiei drept „predictibile și prostești” și a arătat cu degetul spre Statele Unite, spunând că furnizorii americani de gaze naturale înregistrează „profituri uriașe” din livrările de gaze către Europa.

Foto: Hepta

 
 

Urmărește-ne pe Google News