ComenteazăBugetul statului a trecut printr-un veritabil asalt în perioada pandemiei. Mai mult de 11,1 miliarde de lei reprezintă facilitățile fiscale amânate de stat, alte 3,11 miliarde de lei sunt restituirile de TVA, în vreme ce 3,15 miliarde de lei sunt cheltuielile legate de pandemie.
Venituri de 98 de miliarde de lei, cheltuieli de 125 de miliarde
Veniturile s-au situat la 98,21 miliarde de lei, cu 1,3% mai puțin decât în primele patru luni din 2019. În schimb, cheltuielile bugetare s-au ridicat la 125,03 miliarde de lei, în urcare cu 12,7%.
Cheltuielile de personal au fost de 35,07 miliarde de lei, în creștere cu 6%, din cauza majorărilor de salarii pentru bugetari. Cu bunurile și serviciile s-au cheltuit 16,7 miliarde de lei, în creștere cu 19,5%.
Asistența socială a costat 43,72 de miliarde de lei, în creștere cu 17,2%. În acest capitol statul include și pensiile, astfel încât cheltuielile cu crescut și din cauza majorării punctului de pensie de la 1 septembrie 2019 de la 1.100 de lei la 1.265 de lei.
În fine, investițiile alocate sunt de 9,96 de miliarde de lei, cu 46,3% mai mult decât în 2019.
Ce înseamnă asta pentru România
În mod normal, deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din PIB într-un an, din cauza tratatelor europene.
La începutul lui 2020, Guvernul Orban a venit cu un buget care includea un deficit de 3,6% din PIB.
Ulterior însă, a venit pandemia, astfel că finanțele publice au fost afectate. Florin Cîțu, ministrul finanțelor, a estimat pentru acest an un deficit de 6,7% din PIB și o scădere economică de 1,9%.
Comisia Europeană a dat liber statelor membre să crească deficitele (sau, mai precis, a renunțat la plafonarea lor la 3%) pentru a ajuta economia și domeniul sanitar, afectate de pandemie.
Ce soluții există pentru reducerea deficitului
În mod normal, există trei soluții pentru problema unui deficit bugetar mare:
1. Guvernul se împrumută mai departe și acoperă golurile.
Majoritatea guvernelor României din ultimii ani au procedat în acest mod. În acest an există însă două hopuri mari: creșterea cu 40% a pensiilor, programată pentru luna septembrie, și alegerile parlamentare. Această strategie nu este sustenabilă pe termen lung, deoarece dobânzile la împrumuturi cresc, ca urmare a creșterii riscului. În acest moment, România se împrumută cel mai scump din Uniunea Europeană.
2. Creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli.
Așa a făcut Guvernul Boc în anul 2010, când a majorat TVA de la 19% la 24% și a redus cheltuielile sociale cu 15%. Majorările de taxe nu sunt însă deloc populare. Abordarea nu a avut și un succes electoral, iar PDL a pierdut alegerile din 2012, iar ulterior a dispărut, fuzionând cu PNL în 2014.
3. BNR tipărește lei pentru a plăti datoriile.
În acest mod, leul se va devaloriza față de euro și dolar, astfel că prețurile vor crește. Inflația este considerată un fel de “taxă ascunsă”, care sărăcește pe toată lumea. În final, însă, cei mai afectați sunt cei cu venituri mici, adică pensionarii și categoriile vulnerabile.
Economiști: Leul va scădea față de euro, mâncarea se va scumpi
Economiștii cred că nici un partid nu va dori să crească taxele sau să reformeze statul, astfel că singura variantă rămasă o reprezintă împrumuturile.
Consultantul fiscal Adrian Bența spune că România are cea mai mică datorie din Uniunea Europeană ca pondere în PIB, astfel că țara noastră se va împrumuta în continuare încă 10-20 de ani.
“Lunile martie și aprilie au fost cea mai grea perioadă pentru România, astfel că 2,4% este un deficit civilizat, rezonabil. Partea mai puțin plăcută este că noi aveam și înainte bugetul pe deficit. Părerea mea e că în 10-20 de ani singura cale a României e să facă ce au făcut celelalte țări europene: traiul pe împrumut”, a spus Bența.
Efecte indirecte asupra oamenilor
Adrian Bența spune că nu există efecte directe asupra fiecărui cetățean, însă vor exista efecte indirecte: deprecierea leului în fața euro și scumpirea mâncării. De asemenea, efecte se vor vedea în lipsa investițiilor.
Pe cetățean nu-l afectează deficitul în viața de zi cu zi. El nu știe. Dar când se va pune problema de o investiție într-o școală sau o autostradă, acolo va fi afectat. Se va vedea indirect. Problema va fi de altă natură: aceste împrumuturi conduc la deprecierea cursului. Adică vom avea o creștere a prețului la mâncărică.
Adrian Bența:
Acesta subliniază că în aceste momente se pune deja problema unor noi taxe, respectiv un impozit pe pensiile speciale și impozite mai mari pe salariile mari. “Toată lumea vrea, dar să nu fie ei cei taxați”.
Ideea unei taxe de solidaritate impusă celor cu salarii de peste 3.200 de lei net a fost adusă în dezbaterea publică de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române.
Coșea: Pensiile nu pot crește cu 40%
Profesorul de economie Mircea Coșea, fost ministru al reformei, spune că România trebuie să dea drumul rapid la proiectele de investiții, astfel încât activitatea să fie relansată. Acesta mai spune că pensiile nu pot crește cu 40%, pentru că nu este sustenabil.
Problema cu deficitul este în ce îl băgăm. Părerea mea este că e mai mare decât ar trebui. Se puteau evita anumite lucruri, se puteau renegocia anumite datorii așa cum au făcut o serie de țări europene, precum Italia sau Slovenia. La noi s-au plătit echipamente militare care n-au venit. Există un deficit și mai periculos decât cel bugetar: cel al balanței comerciale. Importurile cresc, exporturile scad. Noi importăm mâncare, ceva ce am putea face aici. Nu împărtășesc optimismul ministrului de finanțe.
Mircea Coșea:
Mai mult, Coșea spune că România depinde de Germania, Franța și Italia la nivel industrial, iar aceste țări au deja probleme economice, ceea ce se va traduce în comenzi mai mici pentru industria românească.