2 comentariiDonald Trump și-a luat angajamente politice ample, dar fără ca ele să fie detaliate. Cele mai multe dintre angajamente urmăresc interesul SUA și se bazează pe principiile nonintervenționismului și protecționismului comercial. Sau cum spune Trump, „America First”.
Video: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski (stânga) și Donald Trump
Sursa: Volodimir Zelenski
Ce promisiuni și acțiuni le-ar aduce pe Rusia și Ucraina la masa negocierilor
În timpul campaniei, Trump a spus în mod repetat că ar putea pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina „într-o zi”. Când a fost întrebat cum, el a sugerat să supravegheze o înțelegere, dar a refuzat să ofere detalii.
O lucrare de cercetare scrisă în luna mai de doi dintre foștii șefi ai securității naționale ai lui Trump susținea că SUA ar trebui să-și continue furnizarea de arme Ucrainei. Dar să condiționeze acest sprijin de intrarea Kievului în discuții de pace cu Rusia.
Pentru a atrage Rusia, Occidentul ar promite să întârzie intrarea mult dorită a Ucrainei în NATO. Oponenții democrați ai lui Trump, care îl acuză că s-a apropiat de președintele rus Vladimir Putin, spun că abordarea lui echivalează cu o capitulare pentru Ucraina și va pune în pericol toată Europa.
Pe de cealaltă parte, Trump a spus în mod constant că prioritatea lui este de a pune capăt războiului și de a opri scurgerea resurselor SUA.
Nu este clar în ce măsură documentul foștilor consilieri reprezintă propria gândire a lui Trump, dar este posibil să ne ofere un ghid pentru tipul de sfaturi pe care le va primi.
Sursa: Profimedia
Ce poate însemna întoarcere lui Trump pentru NATO
Abordarea sa „America First” privind încheierea războiului se extinde și la problema strategică a viitorului NATO, alianța militară transatlantică „toți-pentru-unu și unu-pentru-toți”, instituită după cel de-Al Doilea Război Mondial.
NATO numără acum 32 de țări, iar Trump a fost multă vreme un sceptic față de alianță, existând nenumărate critici la adresa aliaților europeni.
Dacă va retrage SUA din NATO, ar da un semnal puternic asupra unei schimbări radicale în relațiile transatlantice.
Unii dintre aliații săi sugerează că discursul dur este doar o tactică de negociere pentru a-i determina pe membri să respecte liniile directoare ale alianței privind cheltuielile de apărare.
Sursa: Profimedia
Care sunt variantele prin care Donald Trump poate reinstaura liniștea și pacea în Orientul Mijlociu
Orientul Mijlociu este alt subiect asupra căruia Donald Trump și-a îndreptat atenția și discursul politic. Ca și în cazul Ucrainei, Trump a promis că va aduce „pace” în Orientul Mijlociu – ceea ce înseamnă că va pune capăt războiului Israel-Hamas din Gaza și războiului Israel-Hezbollah din Liban, dar nu a spus cum. Și aici, amănuntele concrete lipsesc cu desăvârșire.
El a spus în repetate rânduri că, dacă ar fi fost la putere, Hamas nu ar fi atacat Israelul din cauza politicii sale de „presiune maximă” asupra Iranului, care finanțează grupul terorist.
La Casa Albă, Trump a adoptat o politică puternic îndreptată către pro-Israel, numind Ierusalimul drept capitala Israelului și mutând acolo ambasada SUA de la Tel Aviv. A fost o mișcare care a dinamizat baza creștină evanghelică a lui Trump, un grup central de alegători republicani.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a numit pe Trump „cel mai bun prieten pe care Israelul l-a avut vreodată la Casa Albă”. Iar ca mulțumire pentru decizia luată, Netanyahu a inaugurat „Înălțimile Trump”.
Palestinienii au boicotat administrația Trump, din cauza abandonului de către Washington a revendicării lor asupra Ierusalimului – orașul care formează centrul istoric al vieții naționale și religioase pentru palestinieni.
Foto: Hepta
Ei au fost izolați și mai mult atunci când Trump a intermediat așa-numitele „Acorduri Abraham”. „Acordul Abraham” a fost negociat în 2020 de premierul israelian Benjamin Netanyahu, prinţul moştenitor al EAU, Mohammed ben Zayed şi preşedintele Donald Trump, în mare secret. Nici măcar partenerul de coaliţie al lui Netanyahu, generalul Benny Ganz, nu a fost informat, la cererea preşedintelui american. Țările arabe, implicate în tratat, au primit acces la arme avansate ale SUA în schimbul recunoașterii Israelului.
Palestinienii au rămas, astfel, izolați și fără nicio speranță că lucrurile se pot îndrepta pentru ei.
Trump a făcut mai multe declarații în timpul campaniei, spunând că vrea să se încheie războiul din Gaza. A avut o relație complexă, uneori disfuncțională, cu Netanyahu, dar cu siguranță are capacitatea de a exercita presiune asupra lui.
Trump are, de asemenea, o istorie de relații puternice cu liderii din țările arabe-cheie care au contacte cu Hamas. Nu este clar cum va naviga între dorința lui de a arăta un sprijin puternic pentru conducerea israeliană, încercând totodată să încheie războiul.
Aliații lui Trump au descris adesea imprevizibilitatea lui ca pe un atu diplomatic, dar în Orientul Mijlociu extrem de contestat și volatil, în mijlocul unei crize deja de proporții istorice, este departe de a fi clar cum se va desfășura acest lucru.
Trump va trebui să decidă cum – sau dacă – să ducă mai departe procesul diplomatic lansat de administrația Biden pentru a obține o încetare a focului în Gaza în schimbul eliberării ostaticilor deținuți de Hamas.
Foto: Hepta
Cartea pe care Trump o poate juca în relația cu China
Abordarea Americii față de China este cel mai important punct al politicii externe. Și asta pentru că are mari implicații și în securitatea, și comerțul global.
Când era în funcție, Trump a etichetat China drept „concurent strategic” și a impus taxe vamale asupra unor importuri chineze în SUA. Acest lucru a declanșat taxe vamale din partea Beijingului asupra importurilor americane.
Au existat eforturi pentru a detensiona disputa comercială, dar pandemia de Covid a eliminat această posibilitate, iar relațiile s-au înrăutățit, deoarece fostul președinte a etichetat Covidul drept „virus chinez”.
În timp ce administrația Biden a susținut că adoptă o abordare mai responsabilă a politicii Chinei, de fapt, a menținut multe dintre tarifele din epoca Trump la importuri.
Trump l-a lăudat pe președintele chinez Xi Jinping ca fiind atât „strălucit”, cât și „periculos” și un lider extrem de eficient care controlează 1,4 miliarde de oameni cu „mână de fier”. Asta i-a încurajat pe oponenții politici ai lui Trump să îl caracterizeze pe liderul SUA ca fiind un admirator al „dictatorilor”.
Fostul președinte pare dispus să se îndepărteze de abordarea administrației Biden de a construi parteneriate de securitate mai puternice ale SUA cu alte țări regionale, în încercarea de a opri China.
SUA au menținut asistența militară pentru Taiwanul autocondus, pe care China îl vede ca o provincie separatistă care va fi în cele din urmă sub controlul Beijingului.
Trump a spus în octombrie că, dacă s-ar întoarce la Casa Albă, nu va trebui să folosească forța militară pentru a preveni o blocadă chineză a Taiwanului, deoarece președintele Xi știe că este „nebun” și va impune tarife paralizante asupra importurilor din China.