Fost primar general al Capitalei Sorin Oprescu, 69 de ani, a fost pus în fața unor întrebări legate de relația pe care a avut-o cu părinții săi în cadrul maratonului celor „40 de întrebări cu Denise Rifai”.
Oprescu și-a găsit cu greu cuvintele și a avut lacrimi în ochi.
Înainte de a pune întrebările, jurnalista a citat o declarație mai veche a doctorului referitoare la mama sa: „Am iubit-o pe mama în special. În clipe de singurătate mi se face dor de ea. O văd așa cum era, a rămas aceeași femeie veselă, care te scotea din supărări. De la mama am moștenit generozitatea și modul de a vorbi cu oamenii”.
„Cum vi-o amintiți pe mama?”. Tăcere. „Așa cum ați spus acolo”, a reacționat, cu greu, Oprescu. După mai multe clipe, înlăcrimat, a solicitat: „Mergem înainte?”.
Emoțiile au fost prezente și în momentul în care s-a invocat amintirea tatălui.
Sorin Oprescu spune că a fost destul de distant cu părinții, iar acum îl urmăresc regretele în această privință. „Ce i-ați spune astăzi tatei, dacă ați mai putea?”, a fost chestionat. Cu o voce joasă, abținându-se să nu plângă, medicul răspunde: „Că l-am iubit și-l iubesc. Cam asta ar fi”.
„Eu n-am chef să găsesc doi derbedei. Te ocupi de el?”
Absența părinților, care au plecat în Elveția în misiuni diplomatice când Sorin Oprescu avea 17 ani, nu a lăsat un gol în sufletul tânărului, care a trebuit să aibă grijă și de fratele său mai mic.
„Am început să semăn foarte mult cu tata. Îl iubeam foarte mult. Nu-i călcam eu hainele fraierului ăla de frate-miu? Dar tata m-a responsabilizat, în 1968, când a plecat. Ne-a strâns pe mine și pe frate-miu: «Aveți exemple nefericite în care copiii au rămas repetenți, corijenți, cu chefuri și așa mai departe. Eu n-am chef să vin acasă și să găsesc doi derbedei! Poți să ai grijă de el?», m-a întrebat, spunând că dacă nu pot, nu mai pleacă în misiunea în care trebuia. Și eu zic că m-am achitat de sarcini”, a povestit Oprescu.
„Cum e să fii copil de securist?”
A răspuns fără ocolișuri și la întrebarea: „Cum e să fii copil de securist?”, referire la tatăl său, Mircea Oprescu, fost general de Securitate, unul dintre şefii Serviciului D – Dezinformare, direcţie specială în cadrul Departamentului Securităţii Statului din Ministerul de Interne.
„Avea misiunea de a-i ține sub supraveghere pe cei ce lucrau în acest serviciu. N-am simțit ceva extraordinar acasă, nu făcea ședințe cu noi. L-am respectat pe tata, era un om deosebit, ne-a învățat ce este cinstea. Nu l-am auzit niciodată comentând vecinii. Mama mai era interesată de anumiți vecini, suspicioasă fiind. Tata îți spunea totul în față. Când eram în clasa a III, a IV-a, a V-a, mă mai prindea în ofsaid cu niște probleme la matematică și mă ajuta. Tata ne-a învățat să ne comportăm, iar el niciodată nu a creat probleme în lumea specifică”, a relatat medicul.
„Copiii de ofițeri de Securitate nu erau folosiți”
Sorin Oprescu a făcut Armata la Securitate, a avut și gradul de colonel. A fost acuzat că a scris note informative pentru Securitate, dar neagă categoric ideea.
„Niciodată! Am trecut prin verificări multiple. Oamenii sunt cretini, trebuie să găsească mereu ceva, cei ce fac astfel de afirmații. Copiii de ofițeri de Securitate nu erau folosiți. Fiindcă știau că ăia se duc acasă, iar părinții vor sări de fund în sus. În facultate, a venit tata o dată acasă, m-a scos pe stradă la plimbare și mi-a zis: «Mă, tu ai un coleg X-ulescu, face note la București că tu deconspiri la studenții străini». «Hai, bre, ce fac? I-am pus coadă, una de hârtie la halat, iar ăsta s-a supărat pe mine, asta am făcut». Drept este că nu mi s-a cerut vreodată să fac note informative”, a povestit fostul primar.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro