Cu mai multă ”implicare” din partea celor care i-au făcut rost de acte false – indivizi pe urmele cărora acum este poliția sârbă -, Sebastian Ghiță poate că ar fi avut mai multe șanse în fața agenților rutieri care l-au oprit în trafic la scurt timp după ce-și băuse cafeaua alături de fratele lui. Însă și fostul ales al poporului are partea lui de vină atâta vreme cât și-a procurat documente emise într-o țară din limba căreia nu știe nici măcar o iotă. Una peste alta, ”acoperirea” lui Ghiță a căzut imediat la un simplu control de rutină pe care până în noaptea de 13 spre 14 aprilie a reușit să-l evite.
Carte de identitate „valabilă”, dar cu serie expirată
Dar ce fel de acte folosea fostul parlamentar? În primul rând, falsificatorii l-au ”botezat” cu numele unui personaj care nu există în baza națională de date. Pornind de la acest nume inventat – care a fost introdus în acea noapte în calculatorul mașinii de poliție sârbe de echipajul care l-a oprit în trafic la un filtru -, agenții au mai descoperit o „chichiță”. Ei au realizat că deși documentul (n.r. cartea de identitate) apărea ca fiind valabil până undeva în jurul anului 2.022, conform înscrisului de pe el, seria respectivului act era a unui document care expirase și nu mai era înregistrat. Deci buletin ”valabil” cu o serie ”expirată” a altui document ieșit din uz.
”Cetățeanul sârb” Ghiță, arestat pentru 18 zile la Belgrad
Toate acestea, plus incapacitatea ”cetățeanului sloven” Sebastian Ghiță de schimba cu polițiștii rutieri două vorbe în așa-zisa limba sa maternă, l-au ”trădat” pe fostul parlamentar PSD. A urmat o audiere la una dintre secțiile de poliție din Belgrad și o arestare de 18 zile, începând cu 14 aprilie, decisă în vederea extrădării fugarului. ”Dacă în acest răstimp Ministerul Justiției nu va reuși să perfecteze documentele necesare extrădării, autoritățile sârbe au anunțat că vor prelungi mandatul cu încă 40 de zile”, ne-au explicat surse judiciare.
Probe solide au furnizat și specialiștii Insitutului de Criminalistică din IGP
Chiar și de la distanță, anchetatorii români s-au aflat în contact direct atât cu cu autoritățile sârbe, cât și cu cele slovene. La data de 13 aprilie, într-o ultimă fază de acțiunii de filaj a Poliției Române, polițiștii români le-au cerut sârbilor să-l localizeze pe urmăritul Ghiță Sebastian Aurelian – despre care se știa că s-ar afla pe teritoriul Serbiei -, cerere urmată de un schimb intens de informații care s-a derulat până la 23,50, în aceeași zi. Spre miezul nopții, când fostul parlamentar a fost prins, autoritățile din România le-au solicitat slovenilor să verifice actele pe care le folosea urmăritul internațional (n.r. carte de identitate și permis de conducere slovene). Informațiile slovenilor care au dovedit că actele sunt false, coroborate cu o serie de documente puse la dispoziție de Poliția Română au condus la identificarea cu certitudine a lui Ghiță.
În plus, specialiștii Institutului Național de Criminalistică au efectuat și o constatare tehnico-științifică al cărei rezultat a fost trimis polițiștilor sârbi. ”În astfel de cazuri se pun la dispoziție toate documentele care pot fi folosite și în instanță. Fotografii, amprente, înscrisuri, specimene de semnături, probe biologice și chiar ADN-ul celui urmărit. Poliția Română a făcut tot ce trebuia ca Ghiță Sebastian Aurelian să poată fi identificat cu certitudine”, ne-au dezvăluit surse judiciare.