ComenteazăÎn timp ce luptă pentru Casa Albă, ambii candidați și-au expus planurile în discursuri, reclame de campanie și interviuri media. Resursele financiare consumate de cei doi, numai pentru statul Pennsylvania, sunt elocvente pentru a înțelege miza uriașă a acestor alegeri.
The Guardian notează că mare parte a soluțiilor propuse este, de fapt, o listă de dorințe, schițată în linii mari și lipsită de detalii concrete despre cum vor fi implementate sau susținute financiar.
Cum are de gând Kamala Harris să rezolve problemele economice
Inflația: În timp ce imaginea economică generală s-a îmbunătățit în ultimele luni, Harris a spus că este de acord cu americanii că prețurile sunt „încă prea mari”. Harris spune că vrea să construiască „economia de oportunitate”, axată pe clasa de mijloc, cu planuri de combatere a creșterii prețurilor, de stimulare a dezvoltării locuințelor, de a ajuta cetățenii care vor să își cumpere pentru prima oară o locuință și de a extinde creditele pentru părinți.
Taxe: Harris s-a angajat să reducă taxele pentru zeci de milioane de familii cu venituri medii și mici. În același timp, democrata susține că o să ofere scutiri de impozite pentru antreprenori și proprietarii de afaceri mici. Dorește, la fel ca Trump, să elimine taxarea bacșișurilor.
Comerț: Se așteaptă ca Harris să mențină abordarea administrației Biden, bazându-se pe tarife și controale la export pentru a stimula competitivitatea internă cu China. Pe parcursul campaniei, ea a promovat, de asemenea, investițiile ambițioase ale administrației Biden în infrastructură și energie regenerabilă.
Ce rezolvări are Donald Trump pentru revigorarea economiei
Inflația: O mare parte din planul de reducere a inflației al lui Trump se bazează pe jurământul său de a reduce costurile energiei prin extinderea forajelor de petrol și gaze, deși economiștii spun că planurile sale ar putea ridica costurile. De asemenea, a fost extrem de critic față de ratele mari ale dobânzilor, principalul instrument de combatere a inflației al Rezervei Federale. Trump a spus recent că el consideră că președintele ar trebui să aibă un cuvânt de spus în deciziile luate de FED, care funcționează în mod tradițional independent de politică.
Impozite: Într-un al doilea mandat, el a promis să extindă o serie de reduceri de taxe pe care a semnat-o în lege în 2017, în timp ce s-a angajat să reducă cota impozitului pe profit la 15% de la 21% pentru companiile care își produc produsele în SUA. El a mai spus că va scuti beneficiile de asigurări sociale, pe lângă bacșișuri, de la impozitul pe venit.
Comerț și tarife: Trump s-a autointitulat „omul tarifelor”, considerând-o ca o soluție la nenumăratele probleme economice ale țării, de la revitalizarea unei industrii auto slăbite, până la reducerea costului ridicat al îngrijirii copiilor. Fostul președinte a sugerat tarife generale de 10% până la 20% pentru aproape toate importurile, precum și tarife majore de 60% – sau mai mult – la mărfurile din China. El a spus că va cere Congresului să impună un tarif reciproc oricărei țări care o să recurgă la acest demers față de SUA.
Politicile Kamalei Harris privind democrația
Harris, ca și Biden, îl consideră pe Trump o amenințare directă la adresa democrației. Ea și-a evidențiat rolul de procuror pentru a face un contrast cu Trump, care a fost găsit vinovat de 34 de acuzații de infracțiune, într-un dosar judecat la New York, pentru încercarea sa de a influența rezultatul campaniei din 2016. De asemenea, se confruntă cu alte câteva cazuri legate de eforturile sale de a-și răsturna înfrângerea din 2020 și de manipularea documentelor clasificate. Harris s-a bazat pe republicanii anti-Trump pentru a ajuta americanii să le reamintească rolul lui Trump de a incita atacul mortal asupra Congresului din 6 ianuarie 2021.
Reforma: Harris a spus, de asemenea, că este dispusă să elimine obstrucționarea pentru codificarea drepturilor la avort, o reformă pe care mulți democrați cred că ar ajuta la atenuarea blocajului legislativ din Congres.
Drepturile de vot: În calitate de vicepreședinte, ea a condus eforturile pentru adoptarea legislației federale privind drepturile de vot.
Donald Trump încă susține că e victima unei fraude electorale
Negația alegerilor: Trump nu a încetat niciodată să repete pe deplin afirmația – nedovedită – conform căreia rezultatul negativ înregistrat la alegerile prezidențiale din 2020 în fața lui Joe Biden a fost influențat de fraudă. El a refuzat să spună dacă va accepta rezultatele alegerilor din 2024, sugerând că singurul mod în care adversarul său ar putea câștiga este să fie fraudat.
Donald Trump a mai spus că va grația inculpații condamnați pentru rolurile lor în atacul din 6 ianuarie asupra Capitoliului.
Securitatea frontierei și imigrația, în viziunea Kamalei Harris
Securitatea frontierei: În timpul unei vizite la graniță în septembrie, ea a prezentat un plan pentru a aplica sancțiuni mai stricte pentru persoanele care încearcă să solicite azil în porturile de intrare legale. Arestările pentru trecerea graniței în sudul țării au atins niveluri record în primii ani ai administrației Biden și au scăzut drastic de când s-a implementat o restricție privind azilul. În calitate de vicepreședinte, Harris a fost însărcinată să abordeze cauzele fundamentale ale migrației. Trump și republicanii o învinuiesc pentru situația de la graniță, descriind-o ca fiind depășită din cauza politicilor de imigrare prea îngăduitoare ale lui Biden.
Reforma imigrației: Harris spune că Trump a refuzat să abordeze situația prin deraierea unui acord bipartizan al Senatului care vizează înăsprirea proceselor de azil și creșterea resurselor la frontieră. Ea a cerut, de asemenea, o reformă cuprinzătoare a imigrației, inclusiv căi către cetățenie pentru persoanele fără acte, în special pentru cei care au fost aduși în SUA când erau copii.
Politicile lui Donald Trump privind securitatea frontierelor și imigrația
Imigrația este problema semnăturii lui Trump. Într-un al doilea mandat, el a promis că va merge mult mai departe decât a făcut acum patru ani.
Deportare: El a promis că va efectua cea mai mare operațiune de deportare internă din istoria SUA. El a spus că va reintroduce mai multe politici controversate de la primul său mandat, inclusiv programul Rămâi în Mexic, Titlul 42 și o interdicție de călătorie care vizează mai multe națiuni cu majoritate musulmană.
Donald Trump a promis că va anula programele care protejează persoanele fără acte de deportare, inclusiv copiii, revocând în același timp statutul legal potențial a sute de mii de imigranți din SUA în cadrul programului federal de statut temporar protejat. Trump a sugerat, de asemenea, că va pune capăt cetățeniei prin drept de naștere pentru copiii născuți în SUA ai persoanelor fără acte – o propunere despre care experții spun că este puțin probabil să prevaleze în instanță – și să impună „proiectări ideologice” pentru imigranți.
Sentiment antiimigranți: Dincolo de politica sa, Trump și-a folosit retorica pentru a stârni frica de imigranți, susținând că țara este „invadată” și amplifică, cu afirmații nedovedite, starea de nervozitate dintre americani și imigranți. Așa s-a ajuns ca în locuri precum Springfield, Ohio, imigranții haitieni să devină ținta amenințărilor de la americani.
Kamala Harris vrea să mențină legătura cu NATO
Alianțe globale: abordarea lui Harris față de politica externă a fost asemănătoare cu cea a președintelui Biden, cu accent pe menținerea alianțelor globale ale SUA, în special NATO.
Războiul Rusia-Ucraina: Ea s-a aliniat pe deplin cu răspunsul administrației Biden la invazia Rusiei din urmă cu aproape trei ani, promițând sprijin neclintit pentru națiunea ucraineană. Harris a atacat în mod repetat „brutalitatea” lui Putin și a avertizat că Trump va forța Ucraina să „se predea” Rusiei.
Criza din Orientul Mijlociu: În Orientul Mijlociu, Harris a susținut din nou pe scară largă abordarea administrației față de războiul din ce în ce mai extins al Israelului, care a început în Gaza și include acum Libanul, Yemenul și Iranul. La fel ca Biden, Harris a cerut o încetare a focului în Gaza în schimbul eliberării ostaticilor luați de Hamas la 7 octombrie 2023. Harris a spus că SUA vor apăra întotdeauna dreptul Israelului de a se apăra. A fost însă vocală în exprimarea empatiei pentru cei peste 41.000 de palestinieni uciși în timpul conflictului de un an care a divizat profund partidul ei. Ea susține o soluție cu două state, cu un stat palestinian independent.
China: Ea a semnalat continuarea abordării dure a lui Biden față de China și a spus că va onora angajamentele SUA față de Taiwan.
Campania lui Donald Trump privind politica externă
Trump susține și azi, în repetate rânduri, că lumea era un loc mai pașnic atunci când era la putere.
Alianțe globale: El a fost mult timp un sceptic față de alianțele globale. NATO continuă să fie o țintă principală a discursului său – el a spus odată că va „încuraja” Rusia să invadeze o țară membră dacă aceasta nu cotizează suficient la bugetul NATO. El nu a exclus să se retragă din NATO și chiar a sugerat că s-ar putea retrage din alte alianțe.
Războiul Rusia-Ucraina: Cu mulți dintre susținătorii săi care se opun continuării fluxului de ajutor american către Ucraina, Trump a promis că va „reevalua în mod fundamental” abordarea țării. El a susținut că va pune capăt războiului de aproape trei ani în prima sa zi de mandat, dar nu a oferit detalii despre cum ar putea realiza acest lucru. Propunerea lui Trump pentru postul de vicepreședinte al SUA, JD Vince, a susținut public că unul dintre planuri vizează Ucraina să renunțe la o parte din teritoriul său capturat de Rusia.
Criza din Orientul Mijlociu: Trump s-a declarat de mult timp un susținător al Israelului, în ciuda unei lungi istorii de remarci antisemite. Deși spune că susține misiunea Israelului, el a criticat planul regimului de la Tel Aviv.
China: Într-un al doilea mandat, Trump a spus că va adopta o poziție și mai puternică împotriva Chinei, deși l-a lăudat pe președintele acesteia, Xi Jinping. Fostul președinte al SUA nu a spus clar dacă ar trimite trupe în eventualitatea în care China ar invada Taiwanul.