Ce legende ascund mănăstirile

Libertatea vă prezintă poveştile care înconjoară cele mai cunoscute lăcaşuri de cult din România.

România e plină de mănăstiri şi biserici ctitorite mai ales de către domnitorii munteni şi moldoveni. Ridicarea multora dintre ele, dincolo de faptele istorice, e însoţită şi de legende care vorbesc despre motivaţia construirii lor. Libertatea vă prezintă cele mai importante lăcaşuri sfinte din ţară, care au fost construite în locuri anume, din raţiuni pomenite doar de tradiţia unor povestiri vechi de sute de ani.

Mănăstirea Curtea de Argeş

Bijuterie a arhitecturii româneşti, ctitorită de domnul ţării Româneşti, Neagţ Basarab, construcţia mănăstirii Curtea de Argeş a avut loc între anii 1514 şi 1517. Legenda spune că, dorindu- şi să înalţe o biserică neasemuită ca frumuseţe, domnitorul i-a cerut meşterului Manole, ajutat de alţi nouă “meşteri mari”, să o ridice. Dar tot ce construiau ziua se năruia în timpul nopţii. Aşa că Manole îşi zideşte soţia iubitoare, pe Ana şi copilul lor nenăscut din pântecele acesteia, în peretele construcţiei, pentru ca biserica să poată fi terminată. Impresionat de frumuseţea ei, dar temându- se ca meşterii să nu mai înalţe, în altă parte, o biserică la fel de măreaţă, domnitorul îi abandonează pe aceştia pe acoperiş. Ca să scape, ei îşi făuresc aripi de şindrilă pentru a zbura, dar se prăbuşesc în ţărână, murind. De atunci, în preajma bisericii se află şi “Fântâna lui Manole” şi-un izvor cu apă limpede, apărut chiar pe locul căderii lui Manole, ce aminteşte de jertfa constructorilor acesteia.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Mănăstirea Putna

Cea mai importantă ctitorie a domnului Moldovei, Ştefan cel Mare, a fost construită începând cu 10 iulie 1466, având menirea de a servi şi ca loc de veci pentru marele voievod şi familia lui. Legenda despre zidirea acesteia spune că într-o noapte, Ştefan, rătăcit pe Valea Viţeului după o vânătoare în munţi, a ajuns la chilia lui Daniil Sihastru, care i-a oferit găzduire. Cu acest prilej, bătrânul pustnic l-ar fi convins pe domnitor să ridice o mănăstire pe valea Putnei “pentru ca Dumnezeu să-l ajute la toate treburile lui”.

Mănăstirea dintr-un lemn

Situată la 35 de kilometri de Râmnicu- Vâlcea, bisericuţa a fost ridicată din lemnul rezultat dintr-un singur stejar secular, în primele decenii ale secolului al XVI-lea, în cinstea unei icoane a Maicii Domnului. Se spune că un călugăr ar fi găsit acea icoană în scorbura stejarului, iar o voce i-ar fi spus: “Dorinţa mea e ca tu să zideşti aici, pentru mine, o mănăstire din acest copac”. Alte povestiri menţionează un cioban, Radu, ca fiind eroul întâmplării. Cert este că icoana se păstrează şi astăzi în biserica de piatră a mănăstirii, ce a fost ridicată ceva mai târziu, la 1634-1635, de Preda Brâncoveanu sau Matei Basarab.

Recomandări

Am scăpat de Ciolacu și Iohannis, am dat de Ciolacu și Iohannis

Mănăstirea Horezu

Situată tot în judeţul Vâlcea, la poalele muntelui Căpăţânii, mănăstirea, având hramul “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, a fost ridicată între anii 1693 şi 1697 de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Numele ei vine, se pare, de la huhurezi, o specie de păsări de noapte asemănătoare cu bufniţa, cu un penaj colorat. Potrivit legendei, meşterii tocmiţi să construiască mănăstirea au fost nevoiţi, de teama turcilor, să lucreze numai noaptea, în orele când cântau huhurezii.

Mănăstirea Suceviţa

Aflată în judeţul Suceava, la 18 kilometri de Rădăuţi, mănăstirea, atestată de la 1586, a fost ridicată la iniţiativa mitropolitului Gheorghe Movilă. Construită pe locul unei mai vechi biserici din lemn, lăcaşul a fost realizat, conform legendei, într-un mod neobişnuit. Pentru a-şi ispăşi cine ştie ce păcate, o femeie a transportat, în carul ei tras de bivoli, timp de 30 de ani, toată piatra necesară înălţării mănăstirii.

Mănăstirea Arnota

Situată la 37 de km de Râmnicu-Vâlcea, mănăstirea e o ctitorie a lui Matei Basarab, fiind realizată între 1633 şi 1634. Tradiţia spune că după o luptă pierdută cu turcii, dusă înainte de urcarea pe tronul ţării Româneşti, viitorul domnitor s-ar fi refugiat în aceste locuri, găsindu-şi adăpost într-una din case. După ce a devenit domn, Matei Basarab ar fi înălţat aici mănăstirea, ca semn de mulţumire pentru că scăpase cu viaţă.

Recomandări

Victor Atanasie Stănculescu, generalul care a predat Armata Română lui Ion Iliescu. A fost implicat activ în reprimarea Revoluției de la Timișoara

Mănăstirea Voroneţ

A fost înălţată de Ştefan cel Mare între 26 mai şi 14 septembrie 1488. Supranumită şi “Capela Sixtină a Estului”, Voroneţul impresionează mai ales prin picturile exterioare şi albastrul special al acestora, cunoscut deja în istoria artei drept “albastru de Voroneţ”. Ctitorirea ei se leagă, conform tradiţiei, tot de sfatul dat domnitorului de către Daniil Sihastru. Căutându-l la ceas de răstrişte, deznădăjduit de necontenitele lupte cu turcii şi încercat de gândul că ar fi, poate, mai bine să închine ţara acestora, Ştefan cel Mare e sfătuit de Daniil să zidească o biserică, pe acele locuri, cu hramul Sf. Gheorghe, iar izbânda va fi a lui. De altfel, printre monumentele funerare de la Voroneţ există şi cel al înţeleptului sihastru şi sfătuitor al domnitorului.

Mănăstirea Slatina

E situată în judeţul Suceava, în apropiere de Fălticeni. Ridicată în anul 1558 sau 1561, este prima ctitorie a domnitorului Alexandru Lăpuşneanu. Legenda spune că în această zonă trăia un sihastru care l-ar fi sfătuit pe domn să ridice mănăstirea pe locul în care se înălţa un paltin, pentru binele lui şi al ţării.

Mănăstirea Snagov

Ridicată pe o insuliţă din partea nordică a lacului Snagov, mănăstirea este menţionată documentar pentru prima oară în anul 1408. Biserica actuală a fost construită între anii 1517 şi 1521 de către Neagţ Basarab. Legendele spun că aici s-ar găsi mormândul lui Vlad ţepeş care, de altfel, a întărit mănăstirea cu un zid de apărare, transformând-o şi în închisoare pentru trădători şi tâlhari. În anii 30, arheologul Dinu Rosetti a cercetat mănăstirea pentru a descoperi presupusul mormânt, dar nu a găsit decât oase de animale sacrificate şi cadavrul întreg al unui nobil, care nu putea fi însă al lui ţepeş, domnitorul fiind decapitat.

• Vizitează manastirea Ghighiu sau manastirea Caraiman! Ai toate informatiile despre ele

Mănăstirea Glavacioc

Aflată în judeţul Argeş, mănăstirea e atestată documentar din anul 1441, dar e considerată mai veche cu câteva decenii, din vremea lui Mircea cel Bătrân. Legendele spun că pe locul ridicării acesteia un cioban a găsit într-o peşteră o icoană a Maicii Domnului, făcătoare de minuni. Atunci, Mircea cel Bătrân a decis construirea lăcaşului sfânt în acea zonă. Lângă mănăstire se află un izvor, ce formează un mic lac la poalele dealului pe care e aşezată construcţia, despre apa căruia se spune că vindecă numeroase boli.

Cei ce sunt pasionați de astfel de locașuri, pot găsi informații utile despre mănăstirea Frăsinei, mănăstirea Radu Vodă sau mănăstirea Bârsana.

Urmărește-ne pe Google News