Ce mâncau oamenii în Antichitate. Hrana de-a lungul timpului

Dacii

La începutul secolului al II- lea după Hristos, alimentaţia dacilor era bazată pe cereale şi legume specifice zonelor Europei din acea vreme. Cerealele, precum grâul, meiul secară, ovăzul şi orzul erau cultivate pentru hrănirea oamenilor, dar și animalele domestice.

Cereale, legume și fructe

Cea mai răspândită hrană era un terci obținut din mei fiert în apă sau lapte care conținea sau nu linte, mazăre, spanac sau lobodă. Din grâu măcinat se obținea o făină din care se făcea pâine sau lipie. De asemenea, se obținea un ferment destinat producerii berii. Pe lângă mazăre și linte, dacii mai consumau bob şi usturoi, fie în amestec cu unele cereale, fie ca atare. Din linte, mazăre şi bob se preparau şi supe, fie simple, fie combinate. Dacii mai cultivau morcov, spanac, lobodă și ștevie. Mai mâncau și ciuperci sălbatice, dar și fructe precum strugurii, merele, fragii, afinele, prunele, zmeura şi murele.

Produse animale

Dacii consumau și produse lactate: lapte de vacă, oaie şi capră, precum și brânză. Din alimentație făceau parte și ouăle şi mierea.

Carnea obținută atât de la animalele domestice, crescute în gospodărie, cât și din vânat era un aliment de bază. Printre preferințele dacilor se număra carnea de vită. Dar consumau și carne de oaie, capră ori cal. Ca vânat, preferau iepuri, cerbi, castori, mistreți, bouri, urși și păsări sălbatice. Carnea de pasăre domestică era cea de găină şi gâscă. Și peștele era o sursă de hrană.

Recomandări

Calvarul unei românce care a avut o relație cu un bărbat turc de religie musulmană: „Nu aveam voie să ies din casă fără supravegherea lui”

Carnea era fiartă, prăjită sau friptă, ca și în zilele noastre. Cantitatea de carne care nu se gătea era depozitată prin afumare sau sărare. La prepararea cărnii și a supelor se foloseau sare, oțet, muștar, cimbru, mărar. Pentru gătit utilizau grăsimi animale, cum ar fi seul, sau vegetale, unele importate din sudul continentului.

Ce beau?

Pe lângă berea obținută din cereale, vechii daci mai beau vin, fie produs local, din cultivarea viței-de-vie, fie importat, în special de la greci.

Ce mâncau oamenii în Antichitate – egiptenii

Vechii egipteni erau mai degrabă vegetarieni, având un meniu bazat pe fructe și legume. Deși trăiau pe malul Nilului, nu consumau mult pește. Cel puțin așa atestă descoperirile arhelologice din epoca respectivă.

Pâine de bere

Alimentele de bază erau pâinea și berea. Ele nu lipseau din alimentația zilnică atât a celor bogați, cât și a săracilor. Calitatea lor însă diferea, în funcție de rangul social.

Cereala de bază era un soi de grâu numit emmer sau farro. Acesta avea un conținut crescut de minerale și fibre. Din el făceau pâine, terci și un produs special denumit pâine de bere. Aceasta era făcută dintr-un aluat care avea un conținut sporit de drojdie și era coaptă la o temperatură joasă care nu omora culturile de drojdii.

Recomandări

Generația educată și violentă – cazul Exarhu. Să nu fim ipocriți: orice băiat crescut în anii 80-90 prima oară avertizează și a doua oară pocnește

Berea se făcea după o metodă originală. Se fărâmița pâine într-un butoi și se lăsa să fermenteze natural în apă. Berea rezultată era foarte groasă și tulbure. Chiar dacă gustul nu era prea grozav era foarte hrănitoare și sănătoasă, fiind necesară hranei claselor inferioare care aveau o dietă mai săracă. Se consuma însă și vin.

Legumele consumate din abundență erau: ţelina, tulpinile de papirus şi ceapa.

Carne și pește

Carnea consumată provenea de la animalele sălbatice: gazele, rață, cocori, arici și chiar hipopotami. Peștii erau sărați și conservați, această îndeletnicire revenind doar preoților din temple.

Mierea era folosită ca îndulcitor, ca și curmalele, stafidele sau alte fructe uscate. Se folosea fie la gătit carnea, fie la prăjituri. În mormintele egiptene s-au găsit ilustrații în care se gătea gazelă cu miere. Ca fructe consumau rodii, jujube (un fel de curmal chinezesc).

Ce mâncau oamenii în Antichitate – romanii

Hrana de bază a romanilor erau legumele. Aceștia consumau varză, ceapă, usturoi, sfeclă albă, lăptuci, castravete, bob şi linte, ridichi, urzici, praz. Acestea erau fierte şi preparate cu ulei, oţet sau vin de către marea majoritate a populației.

Recomandări

Cod galben de ploi în jumătate de țară, până duminică. Harta județelor aflate sub avertizare meteorologică

Carnea consumată de țăranii romani era cea de oaie sau capră și foarte rar vită. De cealaltă parte, porcul era apanajul celor bogați. Pentru aceștia erau vânați cerbi și mistreți. Romanii mai consumau iepuri de casă, găină și gâscă. La marile ospețe se serveau fazani, bibilică și păun îngrășat.

Pește și fructe de mare

Peștele era foarte apreciat de către romani, care consumau cu plăcere și raci, crabi și moluștele. Cei bogați obișnuiau să mai mănânce și sturion și calcan, sola și barbun.

Terci în loc de pâine

În privința pâinii, ea a început să fie utilizată abia în secolul al II-lea înainte de Hristos. Până atunci, romanii mâncau un terci de ovăz, mei sau făină cu tărâțe care erau fierte în apă sau lapte. În funcție de posibilități, acestui terci i se adăugau: ouă, brânză, miere, carne, măruntaie, condimente. Această fiertură a fost hrana de bază a romanului de rând multă vreme.

Lactate

Laptele dulce era folosit mai mult la prepararea mâncărurilor, decât pentru băut. Romanii preferau laptele bătut de oaie, capră, mai rar de vacă. Din lapte preparau cașcaval și brânză pe care le combinau cu ierburi, fructe și arome. Ei nu foloseau smântâna sau untul.

Uleiuri

Cel mai utilizat era uleiul de măsline (deși era foarte scump). Cu toate astea ei cunoșteau și uleiul de nucă, de migdale, de rapiță, foarte apreciate azi, dar nu le utilizau.

Miere și fructe

Romanii consumau multe măsline, proaspete sau conservate, ca aperitiv sau îndulcite cu miere. Mai consumau smochine, struguri, alune, nuci pe care le consumau cu pâine. Merele, perele și prunele erau conservate prin uscare, pentru iarnă, mai ales de către țărani.

Preferințe speciale

Romanii aveau unele preferințe culinare mai speciale, cum ar fi carnea de măgar sălbatic, hârciog,  păun, flamingo, barză, cocor, papagal sau porumbel. Făceau combinații de pește cu fructe sau dulceață, ori mâncau ciuperci cu miere.

Ce mâncau oamenii în Antichitate- grecii

Pentru grecii de rând, hrana se limita la două mese pe zi, compuse din lipie înmuiată în vin, smochine și măsline. Lipia era pâinea lor de bază și era făcută din făină de orz, secară, ovăz sau grâu (acesta era cel mai scump).

Peștele era și el o hrană importantă pentru săraci, care îl consumau fie sărat, fie afumat. Aceștia mai mâncau ciorbă, legume crude (mai ales ceapă, usturoi) sau fierte, garnisite cu ulei, sare și oțet.

Laptele de capră era cel mai folosit, ca și brânzeturile făcute din el. Deserturile erau compuse din fructe și turtă dulce.

Carnea și vinul, apanajul bogătașilor

Cei mai puțin avuți consumau hidromel sau mied (un amestec alcoolizat din miere și apă). Carnea era consumată de către grecii de rând doar la ocazii sau cu prilejul sacrificiilor. Bogații consumau carne din animale domestice, dar și misteț, cerb ori  iepure, aceasta din urmă fiind cea mai prețioasă.

Grecii beau vinul combinat cu apă, la modul o parte vin, două apă. Ei mâncau cu măsură la ospețe, iar la sfârșit se întruneau la băut, care era de fapt un prilej de discuții și distracții. Aici erau invitați dansatori, cântăreți, actori, acrobați și chiar curtezane.

Citește și: Cum au apărut chipsurile din cartofi? Din ce se mai pot face

Urmărește-ne pe Google News