ComenteazăRomânii
În Evul Mediu mâncarea românilor era compusă din cereale (grâu, mei, orz, puţină linte sau secară), carne (vite mari, oi, porci, rar păsări), legume puține (varza era pe primul loc) şi miere. Românii creșteau animalele pentru carne. Nu s-au găsti dovezi referitoare la consumul de lapte sau ouă. Ceea ce se afirmă cu certitudine este că în perioada medievală românii erau mari consumatori de carne și de vin.
Ce mâncau oamenii în Evul Mediu. Alte popoare din Europa
Cum orașele erau mai slab dezvoltate, țăranii și sătenii alcătuiau cea mai mare partea populației Europei. Cam nouă din zece oameni erau țărani, fermieri sau lucrători ai pământului, după opiniile istoricilor.
Chiar dacă munceau mult țăranii europei se hrăneau destul de prost. Ei mâncau carne foarte rar, fiindcă era scumpă. Bogătașii consumau carne (vită, porc, oaie, iepure, păsări) și pește, precum și feluri variate de mâncare, bogat condimentate. Țăranii mâncau cereale fierte, legume, ceapă, usturoi, supe.
Metoda de gătire era prin fierbere lentă, înăbușire sau prăjire. Evul Mediu a fost o perioadă de înflorire a gastronomiei, prin utilizarea diverselor condimente aduse din Orient, prin culori și arome variate.
Clasificarea alimentelor
În Evul Mediu alimentele erau clasificate după proprietatea lor de a încălzi sau răci corpul uman, aflăm de pe site-ul sarbatoarea-gustului.ro. Astfel erau:
– alimente ” reci şi uscate”, grosiere, hrănitoare, dar dificil de digerat, precum carnea de vită (pentru ţărani, lucrători);
– alimente „reci şi umede”, dificil de digerat, chiar periculoase: fructe (pepenele galben), peşte;
– alimente nici prea reci, nici prea calde, uşor de digerat: păsări, claponi (pentru înalta societate);
– alimente „calde şi uscate”, care îi încălzesc pe cei „reci”: plantele aromate (al căror rol este să facă alimentele digestibile, să dea subtilitate celor grosiere şi să marcheze deosebirile sociale).