Toate aceste lucruri nu au apărut peste noapte, s-au dezvoltat în timp. Pe vremuri, ne conectam la internet prin telefon, apoi prin cablu, după care am început să avem și wireless, și până nu de mult, nici nu visam să avem internet pe telefon. Dar nu e în natura umană să ne mulțumim cu ce avem, și am început să vrem din ce în ce mai mult.
Mai întâi a fost 1G. De la bunicul analog la reţelele digitale
Bazele primelor rețele 1G s-au pus în 1979, pe când România mai avea încă un deceniu de suferit în comunism. La începutul anilor ‘80, mai multe țări aveau deja acces la 1G. Tehnologia era însă analogă și nu permitea decât telefonie. Practic se transmitea vocea celui cu care dialogai. Frecvența dominantă pentru 1G e de 800 MegaHertz (MHz).
2G a venit mai bine de un deceniu mai târziu, în 1991. Tehnologia 2G a fost cea care ne-a adus mesaje text (SMS) și primele videouri (MMS). Viteza era însă mult prea mică pentru transmisie video în timp real.
Frecvența pentru 2G era la 1900 MegaHertz, sau 1.9 GigaHertz (GHz). În România mai există încă dispozitive 2G (spre exemplu, faimosul Nokia 3310), iar operatorii de telefonie mobilă au promis că vor menține această tehnologie câtă vreme vor fi utilizatori, deși numărul e în scădere.
Apoi, a venit 3G. Deja aici am început să avem primele transmisii video în timp real, vitezele ajungeau la câțiva Mb pe secundă, și frecvența era la 2.1GHz. În 2009, tehnologia 4G a fost implementată pentru prima dată practic.
Nu a fost nici o diferență fundamentală între 3G și 4G, doar viteza de transmisie a datelor.
Acum, urmează 5G.
De ce 5G a stârnit aşa multă agitaţie
Accesul la internet a devenit aproape un drept de bază. Vrem internet din ce în ce mai rapid și din ce în ce mai eficient, și asta oferă tehnologia 5G. Deja, cu rețelele existente 4G, putem downloada un film în câteva minute. Cu 5G, am putea face asta în câteva secunde (viteza de download în practică ar fi de aproximativ 20 Gigabit/secundă, comparat cu 1Gb/s pentru 5G).
În afară de viteză, latența (întârzierea care apare pentru prelucrarea datelor și comenzilor) este, de asemenea, mult mai bună la 5G. Latența la 4G e de 40 de milisecunde, față de doar o milisecundă la 5G.
De asemenea, o rețea 5G poate comunica cu mult mai multe dispozitive – nu doar telefoane, dar și senzori sau mașini, spre exemplu.
5G deschide potențialul pentru fluidizarea traficului prin sincronizarea în timp real a semafoarelor prin comunicarea cu mașinile, pentru rețele robuste de senzori de poluare, sau pentru conectarea a orice obiect prin internet (așa-numitul Internet of Things sau Internetul Lucrurilor). Se estimează că numărul de astfel de obiecte va crește de la 1.3 miliarde la începutul anului la 5 miliarde în doar 5 ani.
În esență, 5G e un standard pentru rețele celulare – rețele de comunicare în care ultima legătură (cea dintre turnul de semnal și telefoanele noastre) e wireless. Rețelele de acest tip permit dispozitivelor (telefoane, laptopuri, etc) să comunice între ele pe distanțe mari, chiar și atunci când sunt în mișcare.
Ca principiu, 5G nu aduce nimic nou: face fix ce face și 4G, dar lucrează mai repede și mai bine. Diferența principală vine din frecvența în care sunt transmise datele.
La predecesorul 4G, frecvența varia pe mai multe benzi, dar banda maximă avea frecvența de 2.5 GHz. La 5G, banda de frecvență mare ajunge până la 25-39 GHz. Această creștere în frecvență e principalul motiv pentru care 5G e așa rapid.
Ca un efect secundar însă, semnalul se poate pierde mai ușor. Atunci când se întâmplă acest lucru, datele vor fi trimise prin 4G, deoarece 5G nu e în mod direct un înlocuitor pentru 4G, ci mai degrabă un complement (cel puțin deocamdată).
Suntem în siguranță cu 5G?
Fără îndoială am auzit cu toții măcar o versiune a teoriei conspirației cu privire la 5G. Acesta este un fenomen destul de comun pentru toate tehnologiile noi, mai ales pentru cele care devin atât populare. Însă, la 5G, fenomenul a fost amplificat și de declanșarea pandemiei de coronavirus.
Primele nemulțumiri legate de 5G au apărut în Marea Britanie, unde aproape o sută de turnuri 5G au fost vandalizate sau distruse. Acte de vandalism împotriva acestei tehnologii au avut loc și în Noua Zeelandă și în Olanda.
Faptul că suntem înconjurați de radiație și unde electromagnetice în fiecare zi nu ar trebui să mai surprindă pe nimeni, dar e vreun pericol când vine vorba de 5G?
Într-o majoritate covârșitoare, studiile au arătat că frecvența și nivelul radiațiilor 5G nu ridică vreun risc pentru sănătatea umană. 5G nu pare să afecteze țesuturile umane sau sistemul imunitar în nici un fel și deși au fost multe studii care au căutat o astfel de legătură, nu au fost găsite dovezi în acest sens.
Radiația 5G este neionizantă, deci incapabilă să afecteze legăturile chimice, și consensul științific este că nu e niciun risc asociat cu această tehnologie. Mai degrabă, temerile în legătură cu 5G par să meargă mână în mână cu dezinformarea.
Dezinformarea 5G a prins rădăcini mari în SUA, începând cu o serie de reclame difuzate de Russia Today, compania de televiziune rusească. Reclamele susțineau că 5G cauzează probleme diverse de sănătate, deși nu există nici o dovadă în acest sens.
În România, conspiraționiștii au acuzat că tehnologia 5G este menită să „urmărească populația” sau că aceasta ar fi responsabilă pentru aparația coronavirusului. Deși există și îngrijorări legitime legate de această tehnologie, studiile sugerează că nu avem motive de îngrijorare.
Nu doar internet mai rapid, o revoluție în tehnologie
Deși tehnologia 5G va necesita o îmbunătățire a infrastructurii, avantajele acesteia sunt mari.
Nu doar avantajele 5G care țin de viteza internetului sunt îmbucurătoare, ci și latența redusă și capacitatea sporită, care ne duc deja spre sfera SF.
Abia cu 5G putem vorbi cu adevărat de mașini care se conduc singure în orașe – e nevoie ca aceste mașini să comunice între ele pentru a evita coliziunile, iar rețelele curente nu sunt suficient de robuste. Prin 5G putem face și operații chirurgicale de la distanță, fără riscul unei întârzieri.
Fermierii își pot pune o armată de senzori pentru a eficientiza folosirea apei și a fertilizatorilor. Folosirea dronelor pentru misiuni de salvare sau chiar pentru livrări devine mult mai facilă, la fel și folosirea senzorilor medicali în spitale.
Până la urmă, 5G e ca oricare altă tehnologie: are aspecte bune și mai puțin bune, important este cum o folosim.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate.