În 2008, războiul între Rusia și Georgia a izbucnit în regiunile separatiste Osetia de Sud și Abhazia, după ce cele două state s-au acuzat reciproc că au început ostilitățile. Războiul care a durat doar 5 zile a dus la pierderea a sute de vieți, a strămutat zeci de mii de persoane și a lăsat ambele teritorii într-o stare de conflict înghețat, potrivit Europa Liberă.
La acea vreme, Rusia a spus că a trimis soldați în regiunea Abhazia pentru a repara o cale ferată, iar apoi a anunțat că aceștia se retrag. Generalul rus Serghei Klimets a declarat, pe 30 iulie 2008: „Este sigur că tot personalul și toate echipamentele vor fi trimise departe de aici”.
Pe 7 august 2008, Rusia a trimis trupe în regiunea Osetia de Sud, cea de-a doua regiune separatistă georgiană, iar trupele și tancurile au avansat tot mai adânc în Georgia. Aeroportul internațional din capitala Tbilisi a fost printre locurile atacate.
Rusia și-a oprit asaltul pe 12 august. Moscova a negat mereu că a invadat Georgia și a dat vina pe Georgia pentru provocarea războiului. La rândul ei, Georgia afirmă că a fost atacată prima și a trebuit să răspundă.
Cum a pornit conflictul ruso-georgian
Încă de la obținerea independenței, la începutul anilor ’90, Georgia a menținut un armistițiu cu cele două regiuni separatiste Osetia de Sud și Abhazia, care de facto și-au menținut o independență cu sprijinul militar al Rusiei. Tensiunile au crescut în 2008, când Georgia și-a manifestat interesul de a adera la NATO.
Când Rusia a trimis forțe suplimentare în Abhazia, președintele gruzin Mihail Șaakașvili a denunțat o tentativă de anexare a enclavei. După luni de escaladări și încăierări, situația a explodat într-un război deplin. Tbilisi afirmă că trupele ruse au preluat Osetia de Sud înainte ca armata să înceapă un asalt menit să reia controlul asupra regiunii, dar Moscova a acuzat că Georgia a fost cea care a deschis focul.
„Am detectat deplasarea a sute de mercenari prin tunelul Roki, care leagă Federația Rusă de Georgia”, spunea Alexander Lomaia, secretarul Consiliului de Securitate Națională din Georgia.
„Ne confruntăm cu un bombardament masiv asupra zonelor rezidențiale din Tskhinvali (n.r. – capitala regiunii Osetia de Sud), precum și în alte așezări, inclusiv unele localizate în afara zonei de conflict”, replica ministrul de externe rus, Serghei Lavrov.
Civilii au fost nevoiți să plece din zona de conflict din Osetia de Sud. Iar până pe 10 august, forțele armate georgiene au fost forțate să se retragă din regiune, întrucât erau depășite numeric. Apoi, Rusia a deschis un nou front. Tancurile rusești au trecut prin Abhazia, în tentativa de a prelua controlul asupra Kodori Gorge, singura parte controlată de Georgia din această provincie.
Cu toate acestea, luptele s-au extins dincolo de cele două regiuni separatiste. Trupele ruse au intrat în orașul Gori, situat în afara Osetiei de Sud, și au bombardat orașul și baza militară.
Conflictul, dar în special incursiunea militară a Rusiei în Georgia, a alarmat statele vestice, care au condamnat acțiunile rusești.
Pe 12 august, președintele rus Dmitri Medvedev (atunci, Vladimir Putin era premier) a ordonat încetarea ostilităților, în cadrul unui plan de pace intermediat de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, luptele nu s-au oprit imediat și au fost rapotate numeroase jafuri și agresiuni. O săptămână mai târziu, trupele ruse au părăsit orașul Gori în ceea ce Moscova a catalogat drept respectarea solicitărilor făcute de puterile vestice. Unii civili s-au întors, dar alții nu au mai putut să o facă niciodată.
Ulterior, Rusia a votat recunoașterea Osetiei de Sud și Abhaziei drept state indepedente, o decizie condamnată și nerecunoscută de Vest. Militari ruși au rămas în ambele regiuni, pe care Tbilisi le consideră teritorii ocupate.
Similitudini între Georgia și Ucraina
Și în prezent, Rusia și Ucraina sunt pe poziții diferite privind două regiuni separatiste, Donețk și Luhansk. Cele două sunt în stadiu de război înghețat din 2014, când, după înlăturarea de la Kiev a președintelui pro-rus Viktor Ianukovic, au fost preluate de forțele separatiste pro-ruse sprijinite de Rusia. Moscova a negat în repetate rânduri că sprijină rebelii.
Între Ucraina și forțele pro-ruse sprijinite de Moscova a fost încheiat un armistițiu în 2015 pentru a pune capăt luptelor, dar OSCE a raportat zilnic încălcări ale acordului, cu bombardamente sau schimburi de focuri care au produs victime.
Cele mai recente au avut loc joi, 17 februarie, când separațiștii pro-ruși au acuzat forțele guvernamentale că au deschis focul asupra teritoriului lor de patru ori în ultimele 24 de ore, în timp ce Ucraina i-a acuzat pe rebeli că au tras obuze, inclusiv unele care au lovit o grădiniță și ar fi rănit doi civili.
Într-o declarație de presă după reuniunea miniștrilor apărării din NATO, Jens Stoltenberg a declarat că alianța este îngrijorată că Rusia „încearcă să fabrice un pretext pentru un atac armat asupra Ucrainei”. În replică, Moscova a acuzat Kievul că vrea să provoace o escaladare a conflictului din estul Ucrainei pentru a recaptura cu forța teritoriile ocupate de rebeli.