Ce ne rezervă pandemia: 32 de oameni de știință anunță două scenarii posibile pentru noul val de COVID din Europa

Pe măsură ce varianta Delta se extinde rapid în Europa, autoritățile se află iarăși în situația în care trebuie să facă o alegere dificilă: să introducă restricții dureroase pentru a stopa răspândirea virusului sau să lase economia deschisă și să spere că vaccinurile și vremea caldă vor contribui pentru a ține pandemia sub control.

Care este cel mai bun plan pentru viitorul apropiat? Pentru a răspunde la această întrebare, 32 de oameni de știință din 17 țări europene au analizat situația, iar pe baza acestei analize au identificat două posibile scenarii și abordări.

Concluzia principală este aceea că atunci când vine vorba despre coronavirus, este mai bine să acționezi cât mai rapid, din simplul fapt că pandemia poate fi mai ușor gestionată atunci când numărul cazurilor este redus, spun cercetătorii, citați de Politico.

La începutul verii, Europa avea motive de optimism. Campania de vaccinare avansa, iar vremea caldă reducea oportunitățile de răspândire a virusului. Acum însă, speranțele au făcut loc îngrijorării.

În ciuda creșterii numărului de cazuri, guvernele europene au semnalat în continuare o ridicare graduală a restricțiilor care au mai rămas impuse.

Această relaxare a beneficiat de sprijin evident din partea cetățenilor, ținând cont și de faptul că persoanele complet vaccinate prezintă un risc redus de spitalizare sau deces, în caz de îmbolnăvire.

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

Asta ar putea fi adevărat, dar la fel de adevărat este faptul că mulți oameni sunt încă nevaccinați, în special cei tineri, care trăiesc în comunități dezavantajate sau care aparțin minorităților etnice.

În plus, vaccinurile oferă o protecție, dar una imperfectă, în special împotriva variantei Delta. Ratele de spitalizare au crescut și în rândul persoanelor vaccinate.

Scenariul 1: o repetare a situației din 2020

Analiza cercetătorilor sugerează două posibile scenarii pentru evoluția COVID în Europa.

În primul scenariu, autoritățile iau prea puține măsuri sau le iau prea târziu. Numărul zilnic de cazuri continuă să crească, ajungând la 1.000 de cazuri la un milion de persoane sau mai mult, în fiecare zi.

Dacă acest lucru se întâmplă înainte ca suficienți oameni să fie vaccinați, pandemia va pune iarăși o presiune considerabilă pe spitale. Iar efectul va crește odată cu apropierea vremii reci.

Apariția unor alte variante ale virusului, pentru care actualele vaccinuri ar oferi o protecție și mai redusă, ar amplifica posibilitatea unui astfel de scenariu.

Pe scurt, ne vom confrunta cu repetarea situației din 2020, când sistemele sanitare au suspendat tratarea altor boli. Pacienți cu boli grave, precum cancerul, au rămas netratați sau nediagnosticați.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Între timp, programele de testare, depistare și izolare ar putea deveni mai puțin eficiente, în special dacă persoanele vaccinate vor fi scutite de la anumite măsuri, cum ar fi testarea sau carantinarea, dar vor continua să transmită virusul.

O nouă strategie va fi necesară pentru prevenirea suprasolicitării spitalelor și protejarea celor vulnerabili. În cel mai rău caz, ar putea fi chiar nevoie de reintroducerea unor lockdown-uri sau de obligativitatea purtării măștii, în toamna sau iarna acestui an.

Scenariul 2: o viață posibilă cu virusul

Al doilea scenariu este unul mai optimist, dar doar dacă autoritățile din Europa fac eforturi pentru a-l transforma în realitate, spun oamenii de știință.

Dacă incidența va fi ținută la doar 10 noi cazuri pe zi la milionul de locuitori, atunci pandemia rămâne sub control, iar economia și societatea nu vor avea de suferit.

Acest lucru este posibil dacă o serie de condiții sunt îndeplinite. Mai exact, dacă rata de vaccinare este una mare și dacă transmiterea virusului de către persoanele vaccinate este redusă. Dacă toate țările colaborează pentru a minimaliza transmiterea virusului peste granițe și monitorizează apariția noilor variante. Dacă transmiterea este redusă de măsuri de prevenție locale.

Recomandări

Călin Georgescu va cere reintroducerea serviciului militar obligatoriu, dacă devine președintele României: „Înnobilează tinerii, reface cultul onoarei și demnității”

O strategie care vizează incidența redusă a virusului trebuie comunicată clar. Ea ar trebui, de asemenea, ajutată de măsuri precum consolidarea capacității de secvențiere genetică sau de gestionarea rapidă a oricărui nou focar de infectare apărut.

Lockdown-uri rapide și sincronizate în timpul toamnei sau iernii ar putea ține numărul cazurilor scăzut și ar putea ajuta la evitarea răspândirii peste graniță a virusului, așa cum s-a întâmplat în primele valuri de COVID.

Un efort serios de creștere a ratei de vaccinare este, de asemenea, necesar.

În acest moment, România se află la coada plutonului european, în ceea ce privește rata de vaccinare.

Proporția adulților vaccinați cu cel puțin o doză de vaccin anti-COVID

O acțiune rapidă și timpurie ar permite gestionarea pandemiei cu mai puține restricții per total. Mai puțini oameni vor fi împiedicați să muncească, iar efectul asupra economiei va fi benefic. Testarea și anchetele epidemiologice vor fi și ele mai eficiente, iar riscul apariției noilor variante va fi redus.

„Nu există prea multe întrebări cu privire la ce scenariu este mai dezirabil, dar avem un interval de timp foarte scurt pentru a reacționa. Dacă vrem să controlăm cu succes virusul, trebuie să acționăm acum, când ratele de infectare sunt încă mici.

Vom putea trăi cu virusul în următoarele luni doar dacă decidem să îl controlăm eficient. Noul val a început deja și trebuie să acționăm acum”, spun cercetătorii.

Urmărește-ne pe Google News