ComenteazăCuprins:
Depunerea candidaturilor a fost prilejul în care partidele au arătat cât de bine pregătesc viitoarea campanie, precum și modul în care vor să atace mari subiecte, precum și rolul pe care prezidențiabilii l-ar putea juca până la finalul lui noiembrie, când are loc primul tur al prezidențialelor. Iar în funcție de partid, tabloul politic a arătat că prezidențiabilii fac parte din filme total diferite, unii cu apucături îngrijorătoare, în timp ce la alții se pune întrebarea dacă funcția pe care o doresc nu este cumva o pălărie mult prea mare.
„Armata roșie” nu dezamăgește
Ca de fiecare dată, PSD a impresionat prin mobilizare. Liderii din teritoriu, toată conducerea restrânsă, precum și aleșii din București au venit să-l susțină pe Marcel Ciolacu la depunerea candidaturii. Mai mult, la PSD s-a putut observa prezența tuturor categoriilor de vârstă, de la persoane foarte tinere la pensionari.
Susținătorii lui Ciolacu au venit fie elegant îmbrăcați, fie cu veste roșii sau chiar polare, cum a fost cazul ministrei Simona Bucura-Oprescu, titulara de la Muncă. Peste 1,7 milioane de semnături au reușit social-democrații să strângă pentru Ciolacu, fiind filiale fruntașe ca Doljul sau Dâmbovița, cu peste 100.000 de semnături. De altfel, cele două au excelat și la capitolul voturi la europarlamentare, iar acum au pe liste oameni ca Victor Ponta (Dâmbovița), revenit în PSD, sau Adrian Câciu (la Dolj), ministrul investițiilor și fondurilor europene.
Ciolacu a pozat în rolul de politician simplu și a făcut apel la moderație. Era cu doar câteva ore înainte ca magistrații CCR, pe care majoritatea PSD i-a girat în drumul către instituție, în frunte cu Marian Enache (fost consilier al lui Ion Iliescu), să respingă candidatura Dianei Șoșoacă și să ducă la revolta unei părți a societății civile.
Rugă pentru partid și fuga cu repetiție de presă
Liberalii au avut grijă să-l flancheze bine pe generalul lor, Nicolae Ciucă, de această dată prezidențiabil, după ce a urcat, cu pași accelerați, scara politicii. Numeroși parlamentari și lideri din organizația București au venit la depunerea candidaturii, însă au lipsit persoane cu simbolistică electorală, cum ar fi Ilie Bolojan sau Emil Boc.
La ieșirea din BEC, Ciucă a dat impresia unui candidat care imploră colegii să nu-l lase să se facă de râs în viitoarea competiție. „Mă bazez foarte mult pe Partidul Național Liberal. Discutăm de cel mai vechi partid politic din România și din UE. Discutăm de un partid care este angajat de fiecare dată și responsabil pentru toate proiectele politice pe care și le-a propus. Și de data aceasta, PNL vine cu un proiect pentru familie, comunitate și țară. Mă bazez foarte mult pe onoarea și credința oamenilor liberali, a oamenilor de dreapta în acest proiect”, a afirmat Ciucă.
Apoi, liberalul nu a vrut să stea la întrebări, deși tocmai bifase un moment important al carierei. A fost pentru a doua oară în câteva săptămâni când fugea de presă (mai bine spus, mergea încet, dar fără a da semne că ar vrea să ofere noi explicații), precedentul episod fiind la Consiliul Național de la jumătatea lui septembrie, când a fost validat drept prezidențiabil PNL.
Depunerea candidaturii de către Elena Lasconi a arătat că USR e un partid care încă mai are de învățat în ceea ce privește unitatea înainte de alegeri. Alături de Lasconi au fost persoane apropiate din echipa sa, cum ar fi Claudiu Năsui, Cristina Prună, Stelian Ion, Radu Mihaiu (mai retras, nu în prim-plan) sau Cristian Seidler (noul coordonator al campaniei), precum și unii reprezentanți din alte grupări, cum ar fi Allen Coliban sau Clotilde Armand (care a stat foarte puțin, evitând astfel întrebările presei), dar au lipsit nume ca Dominic Fritz, Vlad Voiculescu, Dan Barna, Cătălin Drulă, Cristian Ghinea sau Ionuț Moșteanu.
Libertatea a și întrebat-o pe Lasconi cum își explică lipsa acestor lideri, mai ales că unii țintesc noi funcții, iar lidera USR a încercat să minimizeze absența unora.
„Ionuț Moșteanu, căruia îi datorez și prezența mea astăzi aici, pentru că el m-a contactat să intru în USR, este plecat în străinătate. Are biletele cumpărate de nu știu câtă vreme. Nu am ținut neapărat să fie toată lumea aici. Oricum avem în toată țara o grămadă de colegi care acum se uită cu sufletul la gură, să vadă că am depus candidatura. Domnul Barna e europarlamentar, după cum bine știți. Nu trebuie să fie toată lumea aici. Trebuia să fie 20 și ceva de mii de membri, plus voluntarii, plus susținătorii? Nu cred. Oricum, lucrăm împreună. Cu Drulă am vorbit chiar ieri la telefon. Ne sfătuim și o să vedeți că lucrurile o să fie foarte bune”, a precizat candidata USR pentru Libertatea.
De altfel, pe Facebook, inimioarele curgeau, în condițiile în care doi bărbați, care nu păreau neapărat din același film cu aleșii USR, dădeau în ritm alert inimioare la live-ul cu Elena Lasconi.
Printre lucrurile care au ieșit în evidență a fost lasconi-mobilul, un mic autovehicul folosit în campanie, unde erau și o parte din cutiile cu semnături, dar și că aleșii USR prezenți la eveniment au ales să se pozeze cu câte o cutie de semnături în brațe.
În jur de 400.000 de semnături au însoțit dosarul de candidatură al Elenei Lasconi la prezidențiale.
Geoană încearcă din nou. Acum independent, nu cu PSD
Mircea Geoană a mers la BEC într-un climat tensionat, legat de controversele implicării la nivelul mișcării care-l sprijină, a unui fost primar liberal, Rareș Mănescu, pentru o perioadă în echipa de coordonare de la București. Geoană a fost primit de o echipă mai puțin numeroasă ca la partide ca PSD, PNL sau USR, dar cu șepci și tricouri cu Geoană. Ca la început de drum, a fost nevoie ca să înceapă Geoană să se aplaude, ca și cei de pe margine să facă acest gest, de altfel un reflex pavlovian la partidele cu tradiție.
Pe margine se aflau inclusiv persoane din rândul parlamentarilor PSD, care nu au mers lângă Geoană. Fostul lider PSD și număr doi la NATO a intrat în clinciuri cu presa prezentă, fiind nemulțumit că i se cer explicații suplimentare privind controversele de campanie. Circa 500.000 de persoane ar fi semnat pentru candidatura lui Geoană, potrivit propriilor spuse ale celui care între 2005 și 2010 a condus PSD.
„Războiul” lui Șoșoacă și finalul candidaturii sale
Diana Șoșoacă și-a depus candidatura joi după-amiază. În fața Biroului Electoral Central, Șoșoacă a făcut declarații surprinzătoare, vorbind despre faptul că e gata să facă sacrificii precum Constantin Brâncoveanu, pentru „a salva poporul român”. Mai mult, șefa SOS a ținut să sublinieze că dacă cineva pune mâna pe copii, ea îi „omoară” pe cei care ar îndrăzni asta. Agitația a fost un preambul a ceea ce avea să se întâmple.
Candidatura lui Șoșoacă a fost efemeră, în condițiile în care judecătorii Curții Constituționale, după două contestații depuse, au decis să o respingă sâmbătă noapte, fiind încă neclară baza legală care a dus la această hotărâre. Aproape de miezul nopții, șefa SOS și-a redepus candidatura, dar de această dată BEC nu a fost de acord cu ea.
Nici până în acest moment, motivarea nu a fost publicată de Curtea Constituțională, fiind așteptate motivele pentru o decizie surprinzătoare.
Președintele AUR, George Simion, și-a depus candidatura la prezidențiale, venind însoțit de un alai de membri și simpatizanți îmbrăcați în galben, cu însemnele partidului, mulți fiind inclusiv cu șepci galbene. Spre deosebire de alte partide sau de un candidat independent ca Geoană, la Simion s-au putut auzi și scandări, ceea ce arată că rădăcinile politicianului nu au fost uitate.
„De la Pechea din noroi, Simion în turul doi” a fost una dintre scandările susținătorilor săi, în condițiile în care liderul AUR a mers în zonele cu inundații din estul țării. Circa 470.000 de semnături au fost strânse pentru prezidențiabilul AUR.
A patra încercare
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, și-a depus și el candidatura. Este la a patra încercare, după 2009, 2014 și 2019. Șeful Uniunii a venit pe motocicletă la depunerea candidaturii.
UDMR, partidul care-l susține, oficial este în opoziție, dar practic încă are câțiva secretari de stat, precum și prefecți și subprefecți.