Ce păsări frumoase sunt în pericol în Deltă! Nu au hrană! | FOTO

„În perioadele de iarnă grea, când bălţile şi canalele sunt îngheţate, speciile de păsări se concentrează în zonele de pe coasta litorală a Mării Negre, pe braţele Dunării care nu sunt acoperite de sloiuri şi braţele vechi ale Dunării care nu sunt îngheţate”, spun specialiştii de la „Salvaţi Delta şi Dunărea”
Din fericire, în această iarnă nu au fost semnalate mortalităţi în masă ale faunei sălbatice Rezervaţiei. Totuşi, reprezentanţii Administraţiei Rezervaţiei spun că pericolul este imens, şi fac un apel către societatea civilă, societăţi comerciale, ONG-uri de mediu şi către toţi cei interesaţi, pentru sprijin în vederea unor acţiuni de hrănire a faunei din acestă zonă superbă! Iată ce presupune acordarea sprijinului:
– Combustibil pentru deplasarea cu mijloace auto în zonele de grind maritim şi fluvial;
– Transport naval spre zonele de aglomerare a faunei din Delta Dunării- zona marină, grindurile fluviale şi maritime, etc
– Hrană, constând în boabe şi spărturi de cereale şi mazăre, pâine şi fân.

Acestea sunt speciile de păsări care sunt în mare pericol:
Gârliţa mare
Gârliţa mică
Gâsca cu gât roşu
Gâsca de vară
Gâsca de semănătură

Aceste specii se hrănesc de obicei cu ierburi acvatice sau rapiţă, grâu, boabe de porumb. Zboară în căutarea hranei spre culturile agricole, unde preferă să mănânce boabele de cereale scuturate după recoltat şi rapiţa încolţită.
Lebăda de iarnă şi Lebăda de vară – aceste specii se hrănesc cu vegetaţie acvatică, iar în perioadele când luciul de apă este îngheţat suferă din cauza lipsei hranei – nu agreează boabele de cereale, preferă spărtură de mazăre, bucăţi de pâine.
• Raţa mare
• Raţa suliţar
• Raţa mică
• Călifar roşu
• Călifar alb
• Raţa cu cap negru
• Raţa moţată
• Raţa sunătoare
• Cufundac mare
• Ferestraş mic
Aceste specii se hrănesc cu vegetaţie acvatică, în perioadele de îngheţ se poate suplimenta cantitatea de hrană prin administrare de boabe de cereale.
• Lişiţa se hrăneşte cu vegetaţie acvatică şi mici peştişori.

• Cormoranul mic şi cormoranul mare – Hrana este formată din peşte mărunt şi uneori, chiar lipitori. Aceste specii suferă cel mai mult din cauza îngheţului. După ce se scufundă în căutarea hranei, ies la suprafaţă unde trebuie să-şi usuce penajul. Datorită temperaturilor foarte scăzute unele exemplare nu reuşesc şi mor îngheţate.
Diferite specii de pescăruşi – Pescăruşul argintiu , pescăruşul negricios , pescăruşul sur (Larus canus) – aceste specii se hrănesc cu peşte, hoituri, scoici, viermi, ouă de păsări etc. Pentru suplimentarea hranei se pot administra bucăţi de pâine.
Accidental în perioada de iarnă se întâlnesc exemplare din speciile:
Pelicanul comun şi pelicanul creţ , specii aproape exclusiv ihtiofage. Pelicanii se hrănesc de regulă în apele mici, în scădere, unde se aglomerează peştii, capturând mai uşor exemplarele bolnave de diferite epizotii.
Egreta mare (Egretta alba) şi Egreta mică – se hrănesc în special cu animale mici acvatice, peşti, amfibieni, crustacei, moluşte, reptile, rozătoare mici, insecte.
 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro