Ce pot învăța despre vot democrațiile de la conclavurile papale

• de John Thornhill

Biserica Catolică a ajuns aproape de perfecționarea sistemului electoral

După aproape două milenii, Biserica Catolică a ajuns aproape de perfecționarea acestei arte, potrivit lui Bruce Schneier, autorul cărții A Hacker’s Mind. Ce putem învăța din acest proces?

În primul rând, ar trebui să recunoaștem că, la fel ca toate alegerile, conclavurile papale sunt controversate. Există adesea controverse, deoarece candidații potențiali, sau papabili, după cum îi numesc observatorii Vaticanului, se luptă discret pentru favorurile colegilor cardinali.

Șase dintre cei 10 cardinali americani care pot vota au fost numiți de Francisc

Impresia transmisă în Conclav, romanul bestseller al lui Robert Harris care a fost transformat într-un film premiat cu Oscar, este că alegerile papale sunt pline de intrigi, escrocherii și înțelegeri de culise. Istoricii sugerează că aceasta este departe de a fi pură ficțiune.

Alegerile de luna viitoare au stârnit deja emoții puternice, catolicii Maga din SUA făcând apel la un papă mai „asemănător lui Trump” pentru a respinge liberalismul regretatului papă Francisc.

Cu toate acestea, șase dintre cei 10 cardinali americani care pot vota au fost numiți de Francisc și par mai apropiați de abordarea sa. În total, papa argentinian a numit 108 din cei 135 de cardinali cu drept de vot, ceea ce poate influența puternic rezultatul.

Recomandări

Cum văd oamenii de pe strada Viselor din Gulia, Dâmbovița, duelul dintre Nicușor Dan și George Simion: „Speranța ar fi să iasă președinte și să dea țara peste cap!” I VIDEO

Cum votează cardinalii

Chiar dacă există controverse cu privire la direcția Bisericii Catolice și la componența colegiului electoral exclusiv masculin, procesul de vot în sine este relativ necontencios, fiind codificat de-a lungul secolelor.

Cardinalii care votează, care provin din întreaga lume și rămân izolați în timpul conclavului, scriu numele candidatului lor preferat pe un cartonaș și depun un jurământ la altarul Capelei Sixtine de fiecare dată când votează. Fiecare rundă de vot este supravegheată de trei scrutatori aleși aleatoriu.

Mânecile rochiei de cor a cardinalilor sunt din dantelă translucidă (probabil pentru a evita orice prestidigitație). Fiecare vot este anunțat, indiferent cât de mult durează. Adesea sunt necesare mai multe runde pentru a ajunge la un rezultat definitiv.

Fiecare etapă a sistemului electoral este transparentă

Schneier sugerează că pot fi trase trei învățăminte din procesul papal.

• În primul rând, fiecare etapă a sistemului electoral este transparentă pentru toți participanții, chiar dacă voturile sunt secrete.
• În al doilea rând, alegerile mici și simple între alegători cunoscuți sunt mai puțin vulnerabile la manipulare.
• În al treilea rând, atunci când un proces de selecție evoluează pe o perioadă lungă de timp, acesta poate deveni „surprinzător de bun”.

Recomandări

Ilinca Simion s-a lăudat în autobiografie că a luat examenul la Liceul Militar din Breaza. În lista oficială de admitere a picat a opta din coadă, în 2014

Există o mulțime de alegeri la scară mică care pot fi desfășurate în moduri similare, chiar dacă mai puțin elaborate, dar voturile sigure sunt dificile la scară largă, în special atunci când este implicată tehnologia.

Buletinele de vot fizice (inclusiv voturile prin corespondență) rămân esențiale

„Nu există vot securizat care să fie pur digital”, spune Schneier. Acest lucru este demonstrat în fiecare an la conferința Def Con, unde hackerii expun în mod regulat defectele celor mai recente sisteme digitale de vot din SUA.

Provocarea de a deține buletine de vot sigure este deosebit de acută în SUA, având în vedere amploarea alegerilor și gama de probleme prezentate alegătorilor. Acest lucru face ca automatizarea să fie esențială, chiar dacă este riscantă, potrivit lui Matt Blaze, profesor la Universitatea Georgetown care cercetează integritatea electorală.

Cu toate acestea, Blaze sugerează că există o modalitate de a minimiza riscurile automatizării. Buletinele de vot fizice (inclusiv voturile prin corespondență) rămân esențiale, dar acestea pot fi înregistrate și numărate electronic cu ajutorul tehnologiei de scanare optică.

Acest proces de automatizare poate fi apoi verificat folosind o tehnică de eșantionare cunoscută sub numele de audituri de limitare a riscurilor. „Sunt optimist că putem avea alegeri de o integritate foarte ridicată, chiar și cu buletinele de vot monstruoase pe care le avem în SUA”, îmi spune Blaze.

Recomandări

Economia lui Nicușor Dan vs economia lui George Simion. Ce ne așteaptă după alegeri

Există amenințări mult mai mari la adresa democrației decât mecanismele de vot imperfecte: politicieni turbulenți, precum Donald Trump, care refuză să accepte rezultate legitime; manipularea și dezinformarea bazate pe inteligența artificială; și interferența străină, printre altele. Dar, chiar și aici, istoria alegerilor papale poate fi instructivă, având în vedere cât de adaptabile au fost acestea.

„Conclavurile papale fac tot ce le stă în putință pentru a se asigura că persoanele care votează și cele care observă cred că procesul este corect. Democrațiile au multe de învățat de aici”, spune Gina Neff, director executiv al Centrului Minderoo pentru tehnologie și democrație.

De-a lungul multor secole, concursurile papale au fost marcate de mită, intimidare, revolte, schisme și dispute prelungite: alegerile papale din 1268 au durat doi ani și nouă luni. A fost nevoie de bună credință, adaptare constantă și mecanisme de verificare eficiente pentru a îmbunătăți procesul.

Cu puțin noroc, hackerii ne pot ajuta și pe noi, ceilalți, să ajungem mai repede acolo, semnalând riscurile și propunând soluții mai sigure în sistemele de vot din întreaga lume.

Urmărește-ne pe Google News