Ce presupune noua lege a dării în plată. Când poți da băncii locuința ca să scapi de datorii

Noua lege a dării în plată aduce clarificări în privința a ceea ce înseamnă „impreviziune”. Libertatea vă explică de ce este importantă această clarificare.

Ce este darea în plată

Darea în plată se aplică în cazul în care cei care au luat o locuință pe credit nu mai pot achita ratele.

Aceștia pot da băncii locuința și sunt absolviți de datorii.

O lege a dării în plată fusese deja adoptată în anul 2016, după dezbateri aprinse între susținătorii acesteia și Banca Națională a României (BNR), care avertiza la acel moment asupra unor posibile efecte nedorite asupra sistemului bancar.

Nu se aplică la Prima Casă

Legea din 2016 nu se aplică la programul Prima Casă și nici creditelor mai mari de 250.000 de euro.

De asemenea, nu se aplică investitorilor care au luat credite pentru afaceri imobiliare „pe persoană fizică”.

În fine, o altă condiție era ca acela care a luat creditul să nu fi fost condamnat în instanță pentru infracțiuni legate de creditul luat.

Astfel, legea dării în plată se aplică doar celor care au luat credite pentru achiziționarea, construirea sau modernizarea de locuințe.

Darea în plată nu se aplică la creditele de consum, astfel că aceia care au luat televizoare în rate nu le pot da băncii, spre exemplu.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

De ce este important termenul “impreviziune”

După adoptarea legii dării în plată în 2016, băncile și mai multe instanțe au făcut sesizări la Curtea Constituțională (CCR) în privința acesteia.

Principala problemă la acel moment era dacă se aplică inclusiv contractelor de credit aflate deja în vigoare.

Curtea a decis că aceasta se aplică și creditelor în vigoare, dar a venit cu conceptul de impreviziune.

„În esență, impreviziunea intervine când în executarea contractului a survenit un eveniment excepțional și exterior ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la data încheierii contractului în privința amplorii și efectelor sale, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligațiilor prevăzute de acesta.”

În motivarea deciziei, CCR spunea în 2017:

Iar când acest lucru se întâmplă, judecătorul poate dispune reechilibrarea contractului sau încetarea acestuia prin darea în plată.

Proiectul lui Zamfir

Decizia CCR nu spune însă exact care sunt acele condiții care nu puteau fi prevăzute în mod rezonabil.

Așa că senatorul Daniel Zamfir, fost PNL, fost ALDE, actual PSD, a venit cu un nou proiect pe această temă.

Principalele modificări introduse de Zamfir spuneau că ar trebui să fie considerată impreviziune atunci când:

• cursul de schimb al monedei creditului crește cu mai mult de 20% față de nivelul de la data contractării creditului
• gradul de îndatorare a depășit cu mai mult de 20% nivelul maxim stabilit de BNR
• debitorul a fost executat prin vânzarea silită a locuinței sau în alte cazuri de dezechilibru contractual.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

Numai că aceste modificări au fost declarate neconstituționale de către CCR în noiembrie 2019.

Curtea a indicat atunci Parlamentului că trebuie să definească exact un procent de devalorizare a monedei, iar deprecierea trebuie să fie ”majoră”, ”continuă” și să dezechilibreze pentru un timp obligațiile între părți, potrivit Profit.ro.

Ce spune noua lege a dării în plată

Astfel, noua lege introduce două criterii exacte cu privire la impreviziune:

1 – cursul de schimb variază cu 52,6% față de data contractării creditului

2 – rata crește cu 50% ca urmare a creșterii dobânzii variabile.

Astfel, pot să dea băncilor locuințele cu care au garantat doar cei care au consemnat creșteri de peste 50% la ratele lunare sau a avut loc o majorare de 52,6% a cursului de schimb pentru moneda în care au lat creditul.

Cine beneficiază

Potrivit unor surse bancare, impreviziunea definită conform noii legi nu se poate aplica la creditele în euro, deoarece leul nu a consemnat o scădere de peste 52,6% în fața euro.

Se poate aplica însă la anumite credite în franci elvețieni. Reamintim, în perioada 2006-2008, francul elvețian era cotat la 1,8-2 lei, iar acum a ajuns la 4,6 lei.

Numărul acestora este însă de doar câteva mii la acest moment, potrivit surselor.

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

La ultima raportare a acestora, în septembrie 2019, în România erau 19.484 de credite în franci elvețieni, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Numărul total al debitorilor cu credite în franci era de 75.412 persoane, potrivit datelor din 2015 ale BNR.

Multe bănci au convertit de atunci creditele în franci, astfel că numărul acestora s-a redus considerabil.

Pot cere instanței stingerea creanțelor și cei deja executați silit, indiferent de titularul creanței. Astfel, aceștia se pot elibera de datorii.

Urmărește-ne pe Google News