„Principala prevedere a proiectului de lege şi scopul proiectului este desfiinţarea SIIJ, începând cu data adoptării proiectului de lege. Pentru investigare infracţiunilor care până acum erau în competenţa SIIJ am folosit un model inspirat din funcţionarea Parchetului European, adică un număr de 12 procurori în centru, la Bucureşti, şi 30 de procurori răspândiţi în ţară, câte doi procurori de fiecare Curte de apel, în total 42 de procurori, care vor investiga infracţiunile care până acum erau în competenţa SIIJ”, a declarat vineri, într-o conferință de presă, Cătălin Predoiu, citat de Agerpres.
Potrivit proiectului de lege, procurorii vor fi desemnați de plenul CSM. „Cei 12 procurori din Bucureşti vor fi selectaţi şi desemnaţi de Plenul CSM, din cadrul Secţiei de Urmărire Penală din Parchetul General, iar cei 30 de procurori din Curţile de apel vor selectaţi şi desemnaţi de Plenul CSM din cadrul Parchetelor de pe lângă Curţile de apel”, a indicat ministrul Predoiu.
El a adăugat că procurorii din Parchetul General vor fi propuşi Plenului CSM de către procurorul general, iar procurorii de la Parchetele de pe lângă Curţile de apel vor fi propuşi Plenului CSM de către prim-procurorii acestor structuri.
Competențe împărțite în două
Procurorii de la Secţia de Urmărire Penală vor desfăşura urmărirea penală în cazul infracţiunilor săvârşite de membrii CSM, judecătorii de la Instanţa supremă şi procurorii de la Parchetul General, judecătorii de la Curţile de apel, procurorii de la Parchetele de pe lângă aceste instanţe, judecătorii de la Curtea Militară de Apel şi procurorii de la Parchetul de pe lângă această instanţă. În competenţa procurorilor de la Curţile de apel vor fi infracţiunile săvârşite de judecătorii de la Judecătorii, Tribunale, Tribunale militare şi de procurorii care funcţionează pe lângă aceste instanţe.
Procurorii care vor fi desemnaţi de Plenul CSM vor avea o vechime de 15 ani – cei de la Secţia de Urmărire Penală şi 12 ani – cei de la Parchetele Curţilor de apel, prevede proiectul de lege.
De asemenea, procurorii vor trebui să aibă calificativul „foarte bine” la ultimele două evaluări profesionale şi să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii trei ani.
„O conduită morală ireproşabilă şi o experienţă profesională semnificativă, în principal în investigarea infracţiunilor de corupţie şi cele asimilate acestora, infracţiunilor de crimă organizată şi terorism, dar fără a se limita la aceste categorii de infracţiuni. (…) În ceea ce priveşte situaţia dosarelor existente, ele vor fi transmite de către Parchetul General în 30 de zile la Parchetele competente, potrivit acestei legi, iar procesul de desemnare şi selectare se va face în 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, a mai spus Predoiu.
Textul proiectului poate fi citit aici.
USR atacă proiectul lui Predoiu: O știrbire a competențelor DNA
Fostul ministru al justiției din precedentul guvern PNL-USR, Stelian Ion, critică dur proiectul prezentat de Cătălin Predoiu, despre care spune că „știrbește definitiv competența DNA de a ancheta cazurile de corupție în care ar putea fi implicați magistrați”.
Este ceea ce și-au dorit mereu, de la președintele Iohannis până la PSD, PNL și UDMR. Care va fi următorul pas, să ia de la DNA și alte competențe de a ancheta fapte de corupție? Ministrul Predoiu acționează în mod conștient pentru slăbirea DNA și a luptei anticorupție. Președintele Iohannis și coaliția pe care instalat-o la butoane vor magistrați slabi, timorați, care să răspundă comenzilor politice.
Stelian Ion, fost ministru USR:
Stelian Ion susține că noul proiect încalcă „flagrant una dintre cerințele principale ale rapoartelor MCV și avizele Comisiei de la Veneția, și anume refacerea competențelor parchetelor specializate, DNA și DIICOT. Găselnița lui Predoiu de a trimite dosarele la mai multe parchete din teritoriu, pentru a nu se putea spune că le mută la o altă structură după chipul și asemănarea SIIJ, este ridicolă și nu rezolvă adevărata problemă. Adevărata problemă este slăbirea DNA. Iar faptul că noua structură va avea coordonare și nucleu central arată că, până la urmă, SIIJ nu se desființează, ci se re-înființează”.
Deputatul USR susține că și modul de desemnare al celor 42 de procurori este greșit.
„Desemnarea procurorilor de la parchetele de pe lângă Curțile de Apel și cei de la nivel central, de la Parchetul General, de către plenul CSM, nu doar de Secția pentru procurori, va transfera și asupra selecției acestora lipsa de credibilitate și suspiciunile care planează acum asupra CSM, aflat într-o situație de blocaj.”
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro