Ce probe rămân în dosarul lui Dumitru Buzatu după dezbaterile din camera preliminară. Trei dovezi că banii din portbagaj erau mită

Cele trei elemente importante din dosarul lui Buzatu

În dosarul lui Dumitru Buzatu au rămas trei elemente importante: denunțul afaceristului care i-a dat 1,25 de milioane de lei, în care martorul precizează că suma a fost remisă ca șpagă, momentul în care banii pregătiți de procurori i-au fost înmânați lui Buzatu într-o geantă de piele maro și cel al flagrantului delict, în care acesta a fost prins, două ore mai târziu, cu exact aceeași sumă în portbagaj.

1,25 de milioane de lei din portbagajul lui Dumitru Buzatu reprezenta un procent de 10% din suma pe care firma lui Emil Savin zis „Farmazon” urma să o recupereze de la CJ Vaslui, al cărui președinte era fostul baron PSD.

Este vorba despre un decont către SC Soragmin SRL, de aproximativ 12 milioane de lei, pentru niște lucrări efectuate în localitatea Ciocani, județul Vaslui.

Iată ce susține „Farmazon”, cel care urmărea să primească decontul:

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

• „Prin acțiunile sale, numitul Buzatu Dumitru mi-a dat de înțeles că acesta pretinde un procent de minimum 10% din suma pe care CJ Vaslui urmează să o deconteze către SC Soragmin SRL ca urmare a intervențiilor sale, urmând să vină la ferma mea din localitatea Cârja, unde dețin și un lac de agrement.
• Acesta mi-a spus în perioada mai-septembrie 2023 de mai multe ori că va veni «la pescuit la mine», înțelegând că dorește să discute aspecte legate de efectuarea plății”, arată în denunț Emil Savin.

Buzatu, pozat de procurori când primea mita de la Farmazon

În rechizitoriu, anchetatorii notează că la data de 22 septembrie 2023, în jurul orei 17.00, Dumitru Buzatu s-a dus la ferma piscicolă a lui Emil Savin zis „Farmazon”, arătând că va veni și va pescui 5 minute și apoi va pleca.

În realitate, Buzatu făcea referire la faptul că vine să ia banii, iar întreaga discuție legată de pescuit este o conversație codată pentru a ascunde adevăratele intenții ale fostului șef al CJ Vaslui.

Între timp, în așteptarea lui Dumitru Buzatu, procurorii au pregătit o geantă maro, în care se afla suma de 1.250.000 de lei.

Iată cum descriu anchetatorii momentul în care Dumitru Buzatu a luat geanta cu bani de la Emil Savin:

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

• „După sosirea inculpatului Buzatu Dumitru la Ferma Cârja, acesta a luat masa alături de Savin Emil, Buruiană Ioan, Obreja Ana Maria și Cazacu Eduard.
• Ulterior, Buzatu Dumitru a rămas singur la masa de la foișor cu Savin Emil, care i-a făcut un gest cu piciorul pe sub masă lui Buzatu Dumitru.
•  Imediat, Buzatu Dumitru s-a ridicat de la masă și au discutat aspecte care sunt neinteligibile.
•  Cei doi s-au îndreptat spre locul unde erau parcate autoturismele, iar Buzatu Dumitru a ajuns primul în dreptul autoturismului marca Dacia Duster cu care venise.
• Buzatu Dumitru a deschis portbagajul acestui autoturism mai înainte ca Savin Emil să fi deschis autoturismul personal din care a scos geanta cu suma de 1.250.000 de lei pusă la dispoziție de organele de urmărire penală.
•  Numitul Buzatu Dumitru a preluat geanta și a așezat-o în portbagajul autoturismului Dacia Duster cu nr. (…).
• Faptul că Buzatu Dumitru a deschis portbagajul autoturismului marca Dacia Duster mai înainte ca Savin Emil să deschidă autoturismul personal din care a luat geanta cu bani pusă la dispoziție de către organele de urmărire penală denotă că Buzatu Dumitru a cunoscut de la început scopul vizitei sale în localitatea Cârja, respectiv de a primi de la Savin Emil procentul de 10% din suma virată de către CJ Vaslui în conturile SC Soragmin SRL”, se arată în actul de inculpare.

Dumitru Buzatu, prins cu șpaga în portbagaj: „Sunt economiile mele!”

Pe data de 22 septembrie 2023, în jurul orei 19.12, mascații de la Direcția Generală Anticorupție au oprit mașina lui Dumitru Buzatu pe un drum de țară, i-au prezentat ordonanța de percheziție și i-au cerut să spună dacă are sume de bani în autoturism:

– „Desfaceți și vedeți!”, a spus Buzatu.
– „Ni le dați dumneavoastră, le puneți la dispoziție”, îi spune unul dintre polițiști.
– „Ați spus că aveți sume de bani. Unde? Vă rog să le scoateți”, întreabă o anchetatoare.
– „Dar de ce să le scot? Poftiți! Aveți mandat”, insistă Buzatu, încercând să-i determine pe polițiști să caute singuri.
– „Domnule Buzatu, deschideți dv. portbagajul”, îi cere un polițist.

Văzând că n-are de ales, Dumitru Buzatu merge în spatele mașinii, iar când deschide portbagajul, camera surprinde o oală, o cutie, o geantă de piele maro, o pungă de la Lidl și o cutie de carton.

– „Vă rog să ne spuneți: geanta aceea a cui e?”, este întrebat fostul șef al CJ.
– „A mea”, recunoaște Buzatu.
– „Și ce se află în ea?”, îl descoase mascatul.
– „Bani”, răspunde scurt fostul baron PSD.
– „Și ce reprezintă acea sumă?”, continuă ofițerul.
– „Sunt banii mei”, declară politicianul.
– „Ce sumă se află în acea geantă?”, vrea să știe polițistul.
– „Nu contează, mergeți și vedeți”, răspunde Buzatu iritat.
– „Păi, dacă sunt ai dv. trebuie să știți”, insistă anchetatorul.
– „Știu, dar asta este altă problemă. Nu sunt obligat să vă spun”, zice Buzatu.
– „Din ce provine această sumă?”, este chestionat fostul baron PSD.
– „Sunt economiile mele”, susține Dumitru Buzatu.

După acest dialog, anchetatorii încep să numere banii din geanta maro: 25 de teancuri cu bancnote în cupiură de 500 de lei, fiecare teanc însumând 50.000 de lei. În total: 1.250.000 de lei (aproximativ 250.000 de euro).

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

În ce privințe i-au dat dreptate judecătorii lui Dumitru Buzatu

În procedura de cameră preliminară, care s-a desfășurat pe rolul Tribunalului Vaslui, avocații lui Dumitru Buzatu au criticat mai multe aspecte ale urmăririi penale, care țin de legalitatea realizării interceptărilor și a flagrantului delict, unele dintre apărări fiind respinse ca nefondate, altele fiind admise.

Libertatea prezintă cele două aspecte cu privire la care atât Tribunalul Vaslui, cât și Curtea de Apel Iași i-au dat dreptate fostului baron local al PSD.

• „Curtea constată că în niciuna dintre încheierile judecătorului de drepturi și libertăți nu există vreo analiză cu privire la autorizarea celor doi colaboratori cu identitate reală (Savin Emil – n.r.) și (Bîrzu Iulian – n.r.) pentru a efectua înregistrări ambientale, cu aparatură pusă la dispoziție de organul de urmărire penală, privind comunicările pe care le efectuau cu cei doi inculpați/alte persoane care prezintă interes pentru cauză, neexistând în prealabil vreo solicitare expresă a parchetului în acest sens.
• Judecătorul de drepturi și libertăți este ținut, în materie de metode de supraveghere tehnică, să se pronunțe exclusiv cu privire la ceea ce procurorul a solicitat prin referatul aferent, neputând în nicio împrejurare să extrapoleze analiza la alte aspecte decât cele solicitate expres.
• Prin urmare, critica parchetului nu poate fi primită câtă vreme textul (…) din Codul de procedură penală este cât se poate de clar, cu sau fără existența Deciziei nr. 64/2023 pronunțată de ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.
• Verificând activitatea desfășurată de colaboratorii cu identitate reală pe acest palier, Curtea a constatat că mai există, pe lângă cele deja identificate, anulate și înlăturate de judecătorul de cameră preliminară de la prima instanță, și alte înregistrări efectuate în mod nelegal, respectiv cele efectuate de colaboratorul cu identitate reală (Bîrzu Iulian – n.r.) în data de 4.04.2023 și în data de 27.02.2023”, reține Curtea de Apel Iași.

O martoră, audiată de un polițist fără delegație de la procuror

O altă critică cu privire la legalitatea administrării probelor a fost formulată de inculpatul Radu Judele, care a susținut că în mod greșit, judecătorul de cameră preliminară de la prima instanță a apreciat ca fiind legal administrată declarația martorei Gabriela Pleșca, în condițiile în care nu există o ordonanță de delegare a organului de cercetare penală care a efectuat audierea acesteia.

• „Curtea constată că această critică este fondată, motiv pentru care o va admite, cu consecințele de rigoare.
• Se constată că, într-adevăr, nu există o ordonanță de delegare dată de procuror pentru audierea martorei (Pleșca Gabriela – n.r.) de către organul de cercetare penală, așa cum a susținut judecătorul de cameră preliminară de la prima instanță, iar în ordonanța de delegare din data de 10.02.2023 nu este menționat numele martorei (Pleșca Gabriela – n.r.), ca fiind una dintre persoanele ce urmează a fi audiate de ofițerul de poliție, așa cum s-a întâmplat cu numele celorlalți martori menționați expres în cele două ordonanțe de delegare date de procuror în acest scop.
• În aceste condiții, Curtea constată că administrarea probei testimoniale s-a făcut de către un organ de urmărire penală necompetent, în cauză competenţa de efectuare a urmăririi penale fiind în mod exclusiv a procurorului, procuror care nu a delegat, prin ordonanţă, organelor de cercetare penală efectuarea audierii martorei (Pleșca Gabriela – n.r.)”, mai reține instanța de control judiciar.

Prinderea lui Buzatu în flagrant delict rămâne o probă valabilă

În afară de chestiunea nelegalității interceptărilor realizate de colaboratorii DNA și de aspectul că o martoră a fost audiată de polițiști în lipsa unei delegări de la procuror, Dumitru Buzatu a criticat și modalitatea de realizare a flagrantului delict, însă Curtea de Apel Iași i-a respins această susținere:

• „Tot cu privire la legalitatea efectuării actelor de urmărire penală, a fost criticată și modalitatea în care s-a desfășurat procedura flagrantului din data de 22.09.2023, apărarea susținând că a avut loc o veritabilă audiere a persoanei surprinse în flagrant (Buzatu Dumitru – n.r.), fără a i se fi adus, în prealabil, la cunoștință drepturile și obligațiile procesuale, în special dreptul la tăcere, în calitatea sa de persoană împotriva căreia s-a formulat o acuzație, în accepțiunea noțiunii din practica CEDO.
• Curtea (…) constată contrariul celor invocate de inculpatul contestator (Buzatu Dumitru – n.r.). Atât procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 22.09.2023, cât și înregistrarea video aferentă demonstrează că au fost respectate întru totul limitele constatării pretinsei infracțiuni flagrante, neexistând cazuri de nulitate care să poată fi reținute de judecător.
• Din cuprinsul celor două probatorii rezultă cu claritate că numitul (Buzatu Dumitru – n.r.) a fost întrebat exclusiv cu privire la faptul deținerii, apartenenței sumei de bani găsite în autovehiculul cu care se deplasa (și nicidecum a sursei acestor bani, a provenienței), aceasta fiind o întrebare logică și firească în condiții de flagrant și în raport de infracțiunea cercetată, fiind esențial a se stabili dacă bunul în discuție aparținea persoanei vizate de flagrant sau nu.
• Răspunsul dat a fost unul scurt, fără detalii, respectiv că sunt economiile sale, afirmație făcută fără să fi fost constrâns și care, de altfel, nu are potențial de a-l incrimina. Nu a existat o audiere a acuzatului în cadrul acestei activități, așa cum pretinde apărarea, afirmația făcută de numitul (Buzatu Dumitru – n.r.) nu este una care să-i fie defavorabilă, iar dacă ar fi, atunci nu ar putea fi folosită ca probă împotriva inculpatului și, în plus, nici nu are valoare juridică de declarație de suspect/inculpat ca să poată fi analizată și valorificată ca probă în susținerea acuzării”, reține instanța de control judiciar.

Dumitru Buzatu a fost arestat preventiv imediat după prinderea lui în flagrant delict și a rămas după gratii până pe 15 aprilie 2024, când a fost plasat în arest la domiciliu.

Pe data de 28 iunie 2024, fostul șef al CJ Vaslui a scăpat de arestul la domiciliu, fiind pus sub control judiciar, în aşteptarea începerii procesului.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro