Ce puteți vedea la televizor de Ziua Națională: povestea filmului ambițios produs de TVR

23 noiembrie 1918. După doi ani de lupte, România era răvășită de război, de boli și de foamete. Curtea regală și guvernul român se aflau în exil, la Iași. Armatele germane se retrăgeau din sudul pe care îl ocupaseră din iarna lui 1916. Peste Carpați, membrii Consiliului Național Român Central (CNRC) duceau, de o lună, o activitate intensă pentru a scăpa de jugul austro-ungar, cu țelul de a se uni cu România. 

În după-amiaza acelei zile mohorâte de iarnă, pilotul Vasile Niculescu și căpitanul Victor Precup porneau, din Bacău, spre Câmpia Libertății din Blaj, cu o servietă plină cu documente semnate de Guvern și de regele Ferdinand, care aveau să pregătească actul de unire de la 1 decembrie 1918. 

Era un zbor ilegal, peste granița cu Imperiul Austro-Ungar, în condiții meteo defavorabile și asumându-se riscul traversării liniei frontului. După câteva peripeții în zbor, cei doi bărbați au plecat, pe 24 noiembrie, în uralele mulțimii, înapoi spre Bacău, pentru a duce răspunsurile către liderii de la Iași.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Un personaj uitat de istorie: pilotul Vasile Niculescu

Aventurile lui Vasile Niculescu și ale lui Victor Precup, dar și eforturile liderilor din Ardeal care au precedat Marea Unire de la Alba Iulia sunt reunite în filmul „Ultimul zbor peste graniţă”, o docudramă realizată de Casa de Producție a Televiziunii Române. Foarte populare inițial în Statele Unite, iar apoi extinzându-se, docudramele sunt un gen mai puțin exploatat în cinematografia românească.  

Filmul postului public conține reconstituiri istorice, imagini din arhive, interviuri cu istorici și chiar și vocea unuia dintre personajele principale. Pilotul Vasile Niculescu a lucrat în armată până în anii 30, iar după aceea s-a dedicat meseriei de ceasornicar. A trăit până la vârsta de 90 de ani, iar în anii 70 a oferit interviuri în care a vorbit despre zborurile sale peste Carpați în zilele premergătoare Marii Uniri.

„O pagină necunoscută din istoria României”

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Echipa filmului crede că povestea prezentată este „o cărămidă esențială în facerea Unirii” despre care noile generații nu vor afla din manualele de istorie. 

„E important de văzut pentru că e o pagină necunoscută din istoria României. Mai mult decât atât, îi descoperi pe Cicio Pop, Nicolae Bălan, domnul și doamna Goldiș – personaje remarcabile de care puțini au auzit”, spune producătoarea Diana Dumitru.  

Acest film nu e ceva neobișnuit sau n-ar trebui să fie. TVR își face datoria, misiunea de instituție publică: să facă filme documentare și emisiuni de culturalizare, de istorie. Asta am făcut și noi.

Alexandru Munteanu, regizor: 

„Zborul e un pretext pentru restul filmului. Nu e un film despre aviatori, ci despre relațiile dintre conducerea Consiliului Național Român Central din Transilvania și Guvernul României. Vrem să arătăm că Unirea n-a însemnat numai Marea Adunare Națională de la Alba Iulia”, explică regizorul Alexandru Munteanu. 

„În condițiile acelea grele, de ocupație austro-ungară și germană, România și Transilvania au reușit să comunice”, completează și directorul de imagine Dinu Mărgărint. „Acel avion n-a dus actele Unirii, ci deciziile pregătitoare, acele documente prin care România oferea sprijin militar Ardealului. În condițiile de atunci, ele puteau însemna o declarație de război – la fel și zborul peste graniță.”

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

„O variantă kamikaze”

Ideea documentarului i-a venit regizorului Alexandru Munteanu încă din 2017, când a aflat povestea zborului de la niște amici istorici. Și-ar fi dorit să-l facă pentru Centenarul Marii Uniri, din 2018, însă „au fost alte priorități la TVR”. 

Proiectul a fost aprobat de Casa de Producție a Televiziunii Române la finalul lunii septembrie 2022. 

Miercuri dimineață, 30 octombrie, cu o zi înainte de difuzare, am fost la sediul Televiziunii Române să vedem „Ultimul zbor peste graniță”. Am putut viziona doar câteva secvențe însă, pentru că filmul nu era gata. Se lucra încă la postproducție.

Într-unul dintre zecile de studiouri de montaj de la etajul trei ale clădirii din Pangratti, echipa lucra de zor la colorizare și sunet. 

„Să facem o docudramă a însemnat un efort financiar, uman și material foarte mare. A fost o variantă kamikaze, pentru că am avut la dispoziție un timp foarte scurt. În mod normal, ar fi fost necesare minimum șase luni, noi am început filmările în octombrie”, povestește regizorul. 

Au colaborat cu asociații specializate în reconstituiri istorice

Una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat echipa de producție a fost recreerea detaliilor de epocă. Nu doar coafurile și ținutele, ci și piesele de mobilier sau vehiculele folosite au fost esențiale în readucerea la viață a universului de la începutul secolului XX. 

Filmul reconstituie în fragmente întâlnirile membrilor CNRC și discuțiile cu Ionel Brătianu și cu membri ai guvernului retras la Iași. „Am lucrat cu asociații specializate în reconstituiri. Ne-au sărit în ajutor pentru că li s-a părut atractivă ideea”, explică pentru Libertatea Bristena de Satmaari.

Asociația Edelweiss Ost, Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I” și Asociația de Cultură din Alba Iulia au fost implicate în filmări. Organizațiile au venit și cu oamenii, și cu unele dintre costume. „Se documentează foarte bine înainte, în cele mai mici detalii. Își fac singuri până și pachetele de țigări, care să fie ca acelea din epocă”, mai spune scenografa. 

Titulescu – fără seamăn, Cicio Pop – redistribuit

Una dintre marile provocări a fost realizarea unor personaje istorice ale căror imagini lipsesc sau sunt de la vârste mai înaintate. Bristena de Satmaari dă două exemple: „Doamna Goldiș nu apare în nicio fotografie, am reconstruit-o din imagini similare ale altor femei din epocă. Iar Nicolae Bălan apare în fotografii abia după ce devine Mitropolit al Ardealului”. 

În alegerea actorilor, echipa de filmare a primit și ajutorul Teatrului „Ioan Slavici” din Arad. Castingul a fost făcut prin apeluri video pe WhatsApp, în încercarea de a găsi oamenii care să se asemene fizic cel mai bine cu personajele istorice ale Marii Uniri. 

Procesul n-a fost fără greutăți. De pildă, Nicolae Titulescu nu apare în film din cauză că nu a fost identificat un actor care să-i semene. Iar actorul ales inițial să-l joace pe Ștefan Cicio Pop – unul dintre oamenii-cheie ai Unirii – a fost înlocuit. „Era mic, cu burtă, n-avea atitudine. Ce să facem? Am găsit soluția să-l joace un actor care mai avea și un alt rol în film”, povestește scenografa. 

Replica avionului, creată într-o lună

Între toate elementele de scenografie create pentru această docudramă, cel mai impresionant rămâne avionul Farman F40. Replica a fost realizată în atelierele TVR. „Mircea Stănescu a găsit niște schițe ale aripilor, iar restul elementelor le-a reconstituit după fotografiile machetei de la Alba Iulia și după imaginile de arhivă. A durat cam o lună și ceva”, explică regizorul filmului. 

Am vrut ca totul să semene cu ce era atunci. Mai mult, am intrat în spațiile folosite atunci. Îi mulțumim doamnei care ne-a primit în casa lui Cicio Pop și la masa lui. Ba chiar a lăsat-o pe Bristena să-i reconfigureze totul prin cameră. Până și becurile i le-am schimbat.

Dinu Mărgărint, director de imagine:

Producătoarea Diana Dumitru consideră că echipa a avut o responsabilitate mare pe umeri. „Venim pe un teren virgin: prea puțini știu cum arăta Cicio Pop sau alții. Când lansezi o imagine care poate rămâne în spațiul public, ți-o asumi și trebuie să fii cât mai veridic.”

De aceea, bugetul investit a fost unul generos: în jur de 100.000 de lei. „A fost cam de trei ori mai mult decât pentru un documentar obișnuit. Dar banii ăștia n-au inclus lefurile noastre și aparatura, ci cheltuielile directe: chirii, decoruri, imagini de arhivă, onorarii actori”, a explicat producătoarea Diana Dumitru. 

Echipa de filmare a fost alcătuită din:

Alexandru Munteanu – regizor
Dinu Mărgărint și Marius Nechita – directori de imagine
Bristena de Satmaari – scenografă
Mariana Ioniță – redactor
Sergiu Istrate – inginer de sunet
Adrian Maranca, Sorinel Stroie – asistenți de imagine
Elena Martonos – organizatorul de producție 
Roxana Petrescu – make-up artist

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro