Ce reprezintă revoltele din Charlotte și cum s-a format mişcarea Black Lives Matter

Mişcarea Black Lives Matter a apărut în Statele Unite după uciderea unui adolescent de culoare, Trayvon Martin, în vârstă de 19 ani,  de către un ofiţer de poliţie alb, George Zimmerman,  în timp ce agentul păzea o proprietate din statul Florida. La un an de la moartea tânărului, polițistul a fost găsit nevinovat de moartea adolescentului de culoare, ceea ce a dus la proteste puternice.

Oamenii de culoare au ieșit pe străzi pentru a-și arăta nemulțumitea. Episodul s-a repetat un an mai târziu, în 2014,  când un alt afro-american de 18 ani, Michael Brown din Ferguson, de alt polițist alb,  Darren Wilson. Acesta a fost împușcat de poliție, fără a fi înarmat și în timp ce se deplasa pe stradă. Conform poliției, acțiunea s-a datorat faptului că Brown ar fi încercat să agreseze un polițist și să îl dezarmeze.

În urma uciderii  lui Brown, considerată rasistă, timp de câteva săptămâni au urmat proteste violente și mișcări vehemente din partea populației locale, care s-au extins în întreaga țara. Acesta a fost momentul când Black Lives Matter a devenit recunoscută la nivel național în urma  demonstrațiilor  stradale pe care le-au organizat.

Pentru a contracara revoltele care au avut loc în oraș, autoritățile locale au impus, la început restricții de circulație, ca apoi, după câteva zile, a solicitat  intervenția Gărzii Naționale.

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

Din 2013, istoria s-a repetat în fiecare an

În  aprilie 2015, istoria s-a repetat în oraşul Baltimore, unde a fost decretată stare de urgenţă şi a fost mobilizată Garda Naţională, după o zi de violenţe, ce au început după funeraliile unui tânăr de culoare, decedat în condiţii misterioase, în timp ce se afla în custodia poliţiştilor.

Freddie Gray, un afro-american de 25 de ani, a murit la o săptămână după ce a fost reţinut de poliţişti, iar imediat după ce s-a terminat slujba religioasă în memoria lui au izbucnit violențe fără precedent.

Tânărul, suspectat de activități infracționale, a fost arestat pe 12 aprilie 2015 și a fost transportat cu o dubă a poliției. Acesta a suferit, în circumstanțe încă neclare, o fractura a vertebrelor cervicale în timpul transportului, iar în urma rănilor a decedat pe 19 aprilie.

Sute de oameni furioşi, înarmaţi cu bâte au aruncat cu sticle şi pietre în direcţia poliţiştilor. Mai multe maşini au fost fie incendiate, fie vandalizate, vitrinele magazinelor au fost sparte, o farmacie şi un alt magazin au fost jefuite.  Forţele de ordine au făcut uz de gaze lacrimogene pentru a-i împrăştia pe protestatari, însă fără succes, fapt pentru care guvernatorul statului Maryland a declarat stare de urgenţă, iar ieri, Garda Naţională a fost mobilizată pe străzi, orașul Baltimore arătând ca o zonă de război.  Primarul oraşului, Stephanie Rawlings-Blake, a instaurat atunci stare de urgență, interzicând oamenilor să mai iasă din casă noaptea, între orele 22.00 şi 5.00, iar timp de o săptămână şcolile au fost închise.

Recomandări

Despre mitul „conflictului milenar” dintre români și maghiari, cu istoricul Sorin Mitu: „Comparați ce au făcut unii cu ceilalți englezii și irlandezii sau evreii și arabii”

Culmea, nici în acest caz nici un polițist nu a fost găsit vinovat de moartea tânărului. La mai mult de un an de la incident, nici unul dintre din cei șase polițiști judecați separat în acest caz, nu a fost condamnat. Mai mult, în luna mai,  unul dintre oamenii legii ce erau anchetați, Edward Nero, a fost  găsit nevinovat în toate cele patru capete de acuzare formulate împotriva sa.

Revolte au avut loc și  în orașul Milwaukee

Incidente violente au izbucnit și la începutul lunii august, anul acesta,  în oraşul american Milwaukee după ce poliţiştii au împuşcat mortal un tânăr de culoare. Aproximativ 100 de persoane au ieşit pe străzi să protesteze faţă de violenţa forţelor de ordine, mai multe seri consecutive. Situaţia a degenerat, iar mulţimea a incendiat mai multe maşini de poliţie şi o benzinărie, pe care mai mulţi protestatari o şi jefuiseră. Manifestanţii furioşi au atacat cu pietre autovehiculele care treceau şi au tras focuri de armă, rănind cel puțin un ofițer de poliție.

Au ucis un tânăr de 23 de ani, după ce l-au oprit în trafic

Localnicii au vrut să-și arate astfel, din nou, supărarea și furia, după ce poliţiştii l-au împuşcat mortal pe Sylville K. Smith, un afro-american,  în vârstă de 23 de ani. Acesta fusese oprit în trafic, dar a fugit din maşină. Forţele de ordine au pornit imediat în urmărirea lui pe jos, iar când suspectul a scos o armă, un polițist a tras şi l-au ucis, precizând că tânărul nu a răspuns somației de a arunca pistolul. Ofițerul care a tras a fost suspendat, fiind pus să se ocupe de probleme administrative pe timpul anchetei. Acesta lucrează pentru  departamentul de poliție din Milwaukee de șase ani, iar de trei ani este ofițer.

Recomandări

Nati Meir, condamnat la 11 ani de închisoare, adus în România. Autoritățile din Grecia au admis predarea sa

Autoritățile au dezvăluit apoi că Smith avea un cazier încărcat, fiind implicat într-un schimb de focuri anul trecut și avea asupra sa o armă furată cu 23 de cartușe, primarul orașului precizând că acesta era mai înarmat decât polițistul. Presa americană a publicat mai multe imagini cu victima, ce le avea postase pe reațaua de socializare Facebook, iar în majoritatea imaginilor acesta apare cu diverse arme.

În orașul Charlotte a fost decretată stare de asediu

După ce sute de oameni au protestat pentru a treia noapte pe străzile din Charlotte, statul american Carolina de Nord, pentru a-și exprima furia după ce poliția a împușcat din nou un alt bărbat de culoare, primarul orașului a declarat joi noaptea stare de asediu. Manifestanții, care au ieșit în stradă pentru a treia noapte consecutiv, protestează împotriva uciderii lui Keith Lamont Scott, un negru de 43 de ani, care a fost împușcat de poliție — potrivit familiei sale — în urma unei erori flagrante marți seara în parcarea unui imobil.

Mişcarea a căpătat ulterior tot mai multă amploare și s-a extins și în alte țări, printre care și Marea Britanie. În luna august, protestatarii au blocat mai multe șosele din Nottingham, Birmingham și o autostradă care ducea către aeroportul Heathrow din apropiere de Londra, în semn de protest față de rasism. De la formarea mișcării până acum, reprezentanții Black Lives Matter au organizat peste 1.800 de proteste.

Urmărește-ne pe Google News