ComenteazăLa orele prânzului aproape toată Timişoara era în stradă, în Piaţa Operei sau în faţa Judeţenei de partid, unde la 20 decembrie 1989 se vor constitui cele două nuclee de conducere a revoltei timişorenilor.
În balconul Operei, manifestanţii îi înmânează primarului Timişoarei revendicările: eliberarea arestaţilor, predarea către familii a cadavrelor celor morţi, demisia lui Nicolae Ceauşescu, circulaţia liberă a oamenilor şi a ideilor.
Manifestanţii înfiinţează Frontul Democratic Român, militarii sunt retraşi în cazărmi, se interzice folosirea armamentului, armata fraternizează cu protestatarii, iar autorităţile centrale şi locale nu-şi mai exercită autoritatea asupra oraşului.
Este momentul în care Timişoara devine primul oraş liber al României.
În aceeaşi zi, Nicolae Ceauşescu revine din vizita oficială din Iran şi instituie starea de necesitate.
Ţine un disurs televizat în care afirmă că „elemente huliganice… au provocat distrugeri de tip fascist în scopul destabilizării ţării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluţiei socialiste şi întoarcerii sub dominaţie străină”.
Ceauşescu dă vina pe „agenturile străine de spionaj şi pe românii din interior care îşi vând ţara pentru un pumn de dolari sau pentru alte valute”.
Recunoaşte intervenţia armatei împotriva protestatarilor, dar nu spune nimic despre morţii şi răniţii de la Timişoara.
Citește continuarea, pe revolutions.mediafax.ro.