Pe 23 august 1944, România a întors armele împotriva fostului aliat, Germania, şi a trecut de partea Naţiunilor Unite și Rusiei. Persoanajele care au avut un rol covârșitor în acea zi au fost Regele Mihai( foto stânga ) și Mareșalul Antonescu (foto dreapta), potrivit historylapse.org.
Regele Mihai, suveranul României, a luat o decizie grea privind
situaţia României. Regele a înlăturat pericolul transformării
României într-un teatru de război. Astfel, a decis să întoarcă
armele împotriva fostului aliat, Germania, şi să se alieze cu
Naţiunile Unite.
Ion Antonescu a avut o evoluţie rapidă în ierarhia militară. A
fost general, mareşal al Armatei Române, preşedinte al Consiliului
de miniştri, „conducător” al statului. Acesta a îndeplinit şi
funcţii precum: şef al Statului Major General, apoi ministru al
Apărării Naţionale.
23 august 1944. Versiunea Regelui
Regele Mihai şi-a dat acordul înlăturării prin forţă a
mareşalului Ion Antonescu. Tot atunci s-au pus bazele unui guvern de
uniune națională, Blocul Naţional-Democrat, o coaliţie
democratică naţională. Această coaliție a reunit principalele
forţe politice: PNL, PNŢ, PSD, PCR.
Regele Mihai a povestit despre ziua înlăturării lui Antonescu:
„Când m-am trezit în acea dimineaţă de 23 august am fost
convins că nu voi apuca ziua următoare. Dar eram hotărât să scot
România din alianţa ei cu Hitler. Armata lui Stalin era în
apropierea României, frontul se rupsese, iar populaţia era sătulă
de război. I-am chemat pe mareşal şi pe ministrul de Externe,
Mihai Antonescu, la Palat. Când au ajuns, le-am expus viziunea mea
asupra situaţiei: România ar trebui să solicite un armistiţiu din
partea URSS, a Marii Britanii şi a Statelor Unite”. Antonescu a
spus: „Mai întâi trebuie să mă consult cu Hitler”. Regele i-a
răspuns: „Asta e, nu‑i nimic de făcut”.
Spre seară, Regele Mihai a citit la Radio România o proclamaţie
către ţară. Acest document important a constituit o declaraţie de
război, deoarece în conţinutul textului, a fost specificată
intrarea României în război de partea Naţiunilor Unite.
„Români, în ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am
socotit în deplină înțelegere cu Poporul Meu, că nu este decât
o singură cale pentru salvarea Țării de la o catastrofă totală:
ieșirea noastră din alianța cu puterile Axei și imediata încetare
a războiului cu Națiunile Unite”.
Prin proclamaţia citită la radio, regele a făcut cunoscute
modificările politice ale României şi anume: formarea unui nou
guvern, scoaterea României din război din tabăra Axei şi trecerea
trupelor române de partea Naţiunilor Unite, a coaliţiei
antihitleriste. În doar patru zile, Bucureştiul a fost eliberat de
forţele germane, iar în România a intrat Armata Roşie.
Generalul Sănătescu a devenit premier
După înlăturarea mareşalului Ion Antonescu şi a guvernului
său, regele Mihai l-a numit prim-ministru pe generalul Constantin
Sănătescu. Acest guvern a fost compus din militari, dar a avut în
componenţa sa şi reprezentanţi ai Blocului Naţional Democrat. Din
Blocul Național Democrat au fost miniştri fără portofoliu: Iuliu
Maniu, Constantin I.C Brătianu, Constantin Titel Petrescu, Lucreţiu
Pătrăşcanu. Treptat, comuniştii şi-au netezit drumul spre
obţinerea puterii, încercând să izoleze celelalte forţe politice
din România.
Victor Rădulescu-Pogoneanu a fost director al Direcţiei
Cabinetului şi Cifrului din cadrul Ministerului de Externe. Acesta a
avut acces la toate informaţiile legate de tratativele purtate de
factorii politici de la București pentru ieșirea României din
alianţa cu Germania. Pogoneanu a oferit informaţii importante cu
privire la momentul 23 august şi la negocierile purtate în vederea
obţinerii unui armistiţiu avantajos pentru România.
23 august 1944. Mareșalul Ion Antonescu, arestat și executat
Ion Antonescu a fost arestat în noaptea de 23-24 august, fiind
preluat de Emil Bodnăraş şi de un grup de comunişti. A fost ţinut
prizonier într-o casă conspirativă a comuniştilor, înainte de a
fi predat autorităţilor militare sovietice. Despre momentul
arestării, regele Mihai şi-a amintit: „Au apărut trei
subofiţeri, conduşi de căpitanul Anton Dumitrescu. Căpitanul i-a
cerut mareşalului să-l urmeze. Mareşalul a întrebat „Ce
înseamna asta?”, „Executarea!” – a strigat aghiotantul
regelui. Antonescu a răspuns „Mâine o să fiți cu toți
executați!”.
În urma procesului, Ion Antonescu şi Mihai Antonescu (ministrul
de externe) au fost condamnaţi la moarte. Fostul subofiţer de
jandarmi, Costică Gălăvan, a afirmat că „Procesul lui Antonescu
s-a judecat în Bucureşti, pe Ştirbei Vodă. Noi, adică Batalionul
3 din Regimentul de Jandarmi Bucureşti, am asigurat ordinea. Apoi,
la Jilava, am fost la câţiva metri de el când a fost împuşcat”.
Unii istorici consideră că procesul mareşalului Ion Antonescu a
fost doar o acţiune de faţadă. Aceștia susțin că soarta
mareșalului şi a altor apropiaţi ai săi a fost decisă de către
sovietici înainte de proces, un proces cu sentinţă hotărâtă
înainte de judecare. Motivele condamnării la moarte, în mare
parte, au fost legate de acţiunea militară a României împotriva
URSS. Istoricul Dinu Giurescu a afirmat că „procesul a fost unul
comandat”.
În curtea Închisorii Militare Jilava au fost executaţi: fostul ministru subsecretar de stat la Interne, Constantin Vasiliu, fostul guvernator al Transnistriei, Gheorghe Alexianu, fostul vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Mihai Antonescu şi fostul conducător al statului, Ion Antonescu. Și fostul ministru al Apărării, generalul Constantin Pantazi, a fost condamnat la moarte. Însă, guvernul Petru Groza i-a comutat pedeapsa cu moartea în muncă silnică pe viață, în timp ce a fost dus spre locul de execuție.
Din păcate, nu toți românii mai știu ce s-a întâmplat pe 23 august 1944. Iată un video care arată ce știu românii despre 23 august.