6 comentarii„Ar fi trebuit să fiu mort”, a spus Donald Trump într-un interviu, după atacul comis de Thomas Matthew Crooks, în vârstă de 20 de ani.
Momentul incidentului de la mitingul lui Donald Trump:
Experții au avertizat că America a fost „la doi centimetri distanță de un război civil”, iar afirmația nu este una exagerată. Ea sintetizează starea de spirit de pe teren și amintirile cu privire la catastrofele din trecut, notează The Telegraph.
Când oamenii spun „război civil”, se referă mai degrabă la anii 60 – când tulburările civile erau declanșate de asasinate, iar extremiștii înarmați pândeau în umbră, notează The Telegraph.
Revoltele care au urmat asasinării lui Martin Luther King jr, în aprilie 1968, s-au soldat cu 43 de morți, 3.500 de răniți și 27.000 de arestați. Liberalii au cerut reforme, conservatorii – legi și ordine.
Trump, 78 de ani, și Joe Biden, 81 de ani, sunt suficient de bătrâni pentru a-și aminti acele zile, iar viziunile lor asupra lumii sunt modelate de ele. Biden se consideră moștenitorul lui Bobby Kennedy, el însuși asasinat în iunie 1968. Trump este comparat cu Richard Nixon.
În prezent, dacă unul dintre ei ar muri sau ar fi ucis înainte de nominalizarea oficială în cadrul unei convenții, delegații ar avea posibilitatea să aleagă un alt candidat prin intermediul unui vot. În cazul în care tragedia s-ar produce după convenție, candidatul ar fi probabil ales de către liderii partidului.
Democrații au organizat ultima dată o astfel de convenție în 1968, care a degenerat într-o luptă între protestatari și polițiști. Amintirea acelui an fatidic este tocmai motivul pentru care actuala elită democrată ezită să renunțe la Biden, pentru a nu reveni la o epocă a politicii anarhice, a domniei gloatei și a atacatorilor solitari.
Istoria sângeroasă a asasinatelor politice din SUA
Președinția s-a dovedit a fi una dintre cele mai periculoase funcții din istoria SUA: patru președinți au fost asasinați.
Preşedintele Abraham Lincoln a fost împușcat în 1865, în loja sa de la Teatrul Ford din Washington, de către un actor.
A doua victimă a fost James Garfield, cel de-al 20-lea preşedinte al SUA, care a murit în urma unui atac comis la 2 iulie 1881 în gara Washington de către Charles Guiteau, un avocat disperat să îşi găsească un loc de muncă.
La 6 septembrie 1901, în timp ce primea demnitari la Expoziţia Panamericană de la Buffalo, William McKinley, cel de-al 25-lea preşedinte al Statelor Unite, a fost rănit de un anarhist care a tras mai multe gloanţe. El a murit din cauza rănilor câteva zile mai târziu.
La 22 noiembrie 1963, John F. Kennedy, cel de-al 35-lea președinte, a fost asasinat în Dallas, în timp ce limuzina prezidenţială trecea prin mulţime.
Alții au scăpat la limită.
Gerald Ford, al 38-lea președinte al SUA, s-a confruntat cu două tentative de asasinat într-o succesiune rapidă în 1975. Ronald Reagan, al 40-lea președinte al SUA, a fost grav rănit după ce a fost împuşcat în 1981 în faţa hotelului Hilton din Washington, după ce a susţinut un discurs.
Efectul precis al violenței politice depinde de psihologia societății din momentul în care se produce. În 1981, SUA încercau să treacă peste radicalismul din 68, iar Congresul a devenit mult mai prietenos și colegial. Reagan, aflat în convalescență în spital, a fost vizitat de Tip ONeill, președintele democrat al Camerei Reprezentanților. Într-un moment care i-a luat prin surprindere pe toți, ONeill s-a pus în genunchi și l-a sărutat pe Reagan pe frunte.
În 2024, partizanatul este din nou la modă. Ambele părți cred că cealaltă le amenință libertatea sau că ar folosi mijloace neconstituționale pentru a rămâne la putere.
Nebunia este alimentată de dezinformare
Teoriile conspirației din jurul împușcăturii lui Trump rivalizează acum cu cele cu privire la JFK sau aterizările pe Lună.
La câteva minute de la aflarea veştii despre tentativa de asasinare a lui Trump, cuvântul „înscenare” era în trend pe X (fostă Twitter) în SUA.
Unii spun că atacul asupra lui Trump a fost organizat chiar de candidatul republican. Alții că securitatea a fost redusă în mod deliberat pentru a-l pune în pericol.
O poveste mai convingătoare este aceea că democrații i-au pus efectiv o țintă pe spate lui Trump. „Joe Biden a dat ordinele”, a postat congresmenul Mike Collins, un republican din Georgia, pe 14 iulie pe contul său de X.
„Democrații și aliații lor din mass-media au alimentat temerile în mod nesăbuit”, a opinat și senatorul Tim Scott. „Retorica lor incendiară pune vieți în pericol”, a adăugat acesta.
Dacă ceea ce spune el este adevărat – și dacă Trump ar fi fost ucis – este ușor de înțeles cum unii dintre susținătorii săi s-ar simți îndreptățiți să recurgă la violență.
Să ne amintim ce s-a întâmplat pe 6 ianuarie 2021, când o mulțime de susținători ai lui Trump au luat cu asalt clădirea Capitoliului pentru a bloca investirea în funcție a lui Joe Biden. Incidentul s-a soldat cu moartea a cinci oameni.
O situație revoluționară apare atunci când oamenii cred că statul este împotriva lor și nu poate fi schimbat la vot, iar uciderea unui candidat la președinție ar fi, pentru cei cu temperament extremist, dovada finală, notează sursa citată.
Pe scurt, moartea lui Trump ar fi împins țara și mai departe pe un drum pe care este deja. Mulți americani speră că, după ce au văzut, timp de o secundă, ce se află dincolo de linia roșie, oamenii vor face acum un pas înapoi.
Primele semne sunt încurajatoare. Condamnarea atacului armat și simpatia pentru familia Trump au fost universale. Nikki Haley, fosta rivală republicană a lui Trump, a acceptat să țină un discurs la Convenția Națională Republicană de luni.
Iar Trump a dezvăluit că și-a rescris discursul inițial în care îl ataca pe Biden. Donald Trump a spus că vrea să folosească momentul în încercarea de a uni națiunea, mai degrabă decât să-l atace pe rivalul său.
„Este o șansă de a aduce țara împreună. Mi s-a oferit această șansă”, a spus Trump.