Un raport al Inspectoratului General pentru Imigrări arată că, la data de 28 februarie 2025, în România lucrau legal aproximativ 106.000 muncitori străini, relatează Profit.ro.
Cuprins:
Cei mai numeroși sunt cetățenii din Nepal (33.940), urmați de cei din Sri Lanka (19.257) și India (10.119). Pe următoarele locuri se află muncitorii din Bangladesh (7.298), Turcia (6.903) și Pakistan (3.123).
Nepal: O economie dependentă de emigrație și turism
Nepalul, țară situată la poalele Himalayei și cunoscută pentru turismul montan și ascensiunile spre Everest, are o economie bazată pe servicii, manufacturi cu valoare adăugată redusă și remitențele trimise de lucrătorii din străinătate.
PIB-ul nominal al țării este estimat la 50,83 miliarde de dolari în 2025, cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 1.490 de dolari. Creșterea economică anuală s-a menținut la aproximativ 4% în ultimii cinci ani.
Structura economiei nepaleze este:
- Servicii: 61,8%
- Agricultură: 24,5%
- Industrie: 13,7%
Printre principalele industrii se numără turismul, producția de covoare și textile, precum și fabricarea de ciment, cărămizi și țigări. Nepalul are o forță de muncă de aproximativ 16 milioane de persoane, la o populație de 31 de milioane, cu o rată de ocupare de 76,2%, dar și un șomaj estimat la 12,6% în 2022.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7a7f48dc9a7e24dfb4ed0eec993ee315.jpg)
În ceea ce privește veniturile, salariul minim lunar este de 17.300 de rupii nepaleze (NPR), echivalentul a 115 euro.
Deși nivelul sărăciei a scăzut, 13,8% din populație trăia sub pragul sărăciei în 2022, iar 45,3% supraviețuiau cu mai puțin de 3,20 dolari pe zi, ceea ce indică o vulnerabilitate economică ridicată.
Sri Lanka: O economie marcată de criză și redresare lentă
Sri Lanka, cu un PIB nominal de 99 miliarde de dolari, a fost afectată de o criză economică profundă, intrând în incapacitate de plată a datoriei externe în aprilie 2022.
Economia s-a contractat cu 7,8% în acel an, iar procentul celor care trăiesc cu mai puțin de 3,65 dolari pe zi a crescut la 25%.
Pentru redresare, Sri Lanka a primit un împrumut de 3 miliarde de dolari de la FMI în martie 2023. Economia sa se bazează pe:
- Servicii: 58,2%
- Industrie: 27,4%
- Agricultură: 7,4%
Țara este cel mai mare producător de anvelope solide și industriale la nivel global și are un sector puternic de confecții. Portul Colombo este cel mai important centru de transbordare din Asia de Sud, iar turismul și industria IT sunt în plină dezvoltare.
Salariul minim lunar este de aproximativ 12.500 de rupii srilankeze (42 de dolari), în timp ce salariul mediu lunar ajunge la 250 de dolari. Populația Sri Lankăi este de 21,9 milioane de persoane.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_fe1dddd2eb5d06edff82a3f2c96569dc.jpg)
Bangladesh: Creștere economică rapidă și un sector industrial puternic
Bangladesh, al patrulea furnizor de muncitori străini pentru România, are o economie în plină expansiune, cu un PIB nominal estimat la 481 miliarde de dolari în 2025 și un PIB pe cap de locuitor de 2.770 de dolari.
Structura PIB-ului pe sectoare este:
- Servicii: 53,4%
- Industrie: 33,9%
- Agricultură: 12,7%
Printre industriile dominante se numără producția de textile și îmbrăcăminte, produsele farmaceutice și electronicele. Rata șomajului este extrem de scăzută. Costul zilnic al vieții variază între 500 și 1.000 de taka (4,10 – 8,20 dolari).
Salariul minim lunar în industria confecțiilor a fost majorat la 12.500 de taka (aproximativ 113 dolari) în 2023. Majoritatea afacerilor din Bangladesh sunt întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), reprezentând 90% din total. Populația țării este de 169,8 milioane de persoane.
România atrage muncitori străini din țări precum Nepal, Sri Lanka și Bangladesh, unde salariile sunt semnificativ mai mici, iar oportunitățile economice limitate.
Această tendință reflectă atât nevoia României de forță de muncă în diverse sectoare, cât și dorința muncitorilor din aceste state de a găsi venituri mai bune și condiții de trai mai stabile.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_b561b3218fba7a344e31fde522cf86c4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f99e3287af49652c72d88369630d0562.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_b91d4d7dd563f3be43df7a76f9026f47.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_6b8a15005aff79979fc3fd0fbe1a1c17.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_31b794dcfac0426cbe4ace85dcc071db.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_977ae7a613c185fff00174de53b4c553.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_ed6d4c5fb56d083b0dfe2cd6344a0b17.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_8f93aa321984730fce45c6d5437d00d5.jpg)