ComenteazăAu trecut două săptămâni de când o fisură a fost descoperită în barajul lacului de acumulare Tăul Mare din Roșia Montană și a alarmat autoritățile și comunitatea. Pericolul a trecut, după ce pompierii au muncit zi și noapte pentru a scoate apa din lac.
Printr-o hotărâre din 7 octombrie a Comitetului pentru Situații de Urgență Alba, primăria din Roșia Montană, în administrarea căreia se află lacul, trebuie să găsească până pe 21 octombrie soluții tehnice pentru punerea în siguranță a barajului.
Ce recomandări a primit primăria în 2019
Viceprimarul comunei Roșia Montană, Vasile Morariu (ALDE), a recunoscut într-un dialog cu ziarul că nu s-au mai făcut reparații la tău de peste 30 de ani. Asta deși în 2019 a fost făcută o expertiză tehnică, iar primăriei i-au fost trasate niște recomandări, inclusiv reparații. Însă până acum, instituția condusă de primarul liberal Eugen Furdui, care se află la al patrulea mandat, nu a făcut mare lucru pentru a îngriji lacul.
„Orice construcție, mai ales una veche, necesită periodic lucrări de reabilitare, de punere în siguranță”, a declarat pentru Libertatea Costică Sofronie, cel care a realizat expertiza tehnică pentru Tăul Mare.
Expertul spune că starea barajului de la Tăul Mare era destul de precară, dar chiar la limită pentru ca obiectivul să nu treacă într-o categorie de risc mai mare, care să necesite monitorizare specială.
„Riscul calculat a fost de 0,24, se încadra în categoria de risc C (baraj de importanță normală, potrivit Legii 466/2001, n.r.). Următoarea categorie de risc – B (baraj de importanță deosebită, n.r.) – începe de la 0,25. Riscul încadrează barajul la un anumit fel de urmărire: de la 0,25 ar fi necesitat urmărire permanentă”, explică specialistul.
Expertul Costică Sofronie a enumerat și recomandările făcute cu trei ani în urmă:
- Punerea în funcțiune a golirii de fund și a mecanismelor de acționare a vanelor;
- Reparații la paramentul (parte exterioară a unei construcții, n.r.) aval;
- Exploatarea lucrării pe baza regulamentului de exploatare;
- Urmărirea comportării construcției în timp, conform proiectului de urmărire;
- Întocmirea planului de apărare în caz de inundații și accidente la baraj și respectarea lui;
- Continuarea lucrărilor de întreținere și reparații necesare și efectuarea acestora periodic și la timp.
Chiar dacă se numesc recomandări, ele au titlu obligatoriu și sunt analizate și avizate de Comisia de Siguranță a Barajelor din cadrul Ministerului Mediului.
Apariția găurii în baraj ar fi putut fi prevenită
„Recomandările s-au respectat parțial. Este regulament de exploatare și este proiect de urmărire. De urmărit, s-a urmărit așa și așa. Dacă primăria le-ar fi urmat, dacă ar fi luat măsuri și ar fi îndeplinit lucrările, ar fi putut preveni apariția acelei găuri”, a adăugat expertul.
Barajul Tăul Mare are autorizație de funcționare în siguranță până la finalul anului 2024. Ea a fost dată de Ministerul Mediului pe baza expertizei, dar cu condiția de a îndeplini recomandările. De monitorizarea punerii lor în practică ar fi trebuit să se ocupe tot Ministerul Mediului.
Libertatea i-a solicitat ministerului să precizeze în ce fel a făcut acest lucru, dar și dacă a existat un termen-limită la care măsurile ar fi trebuit îndeplinite. De asemenea, ziarul a cerut la Ministerul Mediului o copie a expertizei tehnice din 2019, însă până la ora publicării acestui text nu a primit niciun răspuns.
„Am tăiat iarba, copacii”
Viceprimarul Vasile Morariu spune că, în ultimii ani, s-a făcut „doar întreținere” la baraj. „Ne-am ocupat de toate cât am putut. Am tăiat iarba, am tăiat copacii și am îngrădit. Și astea erau printre recomandările din expertiză”.
Spune însă că n-a văzut vreodată expertiza din 2019 și nici nu s-a discutat despre ea la nivelul Consiliului Local. Totuși, susține că a încercat să atragă atenția asupra pericolului.
„Eu nu sunt specialist în domeniu, dar am văzut că barajul nu prezintă siguranță și că există riscul să se întâmple ceva. În urmă cu vreo doi ani, când eram consilier local, eu am ridicat problema într-o ședință, am spus că Tăul Mare are o situație precară. Mi s-a zis că facem, că dregem, că acu nu putem, că e cu UNESCO, că e greu, că n-avem PUG (plan urbanistic general, n.r.), că nu putem da autorizație”, a declarat viceprimarul din Roșia Montană.
Primarul a zis că facem, că rezolvăm. S-a tot amânat. Da, putem spune că e vorba de dezinteres.
Vasile Morariu, viceprimarul comunei Roșia Montană:
„Cam greu se mișcă lucrurile la noi în primărie”
Libertatea a încercat să ia legătura cu edilul, inclusiv prin vizite la primărie, însă acesta nu a răspuns solicitărilor repetate de a comenta situația.
Într-o intervenție la PRO TV însă, primarul Furdui a spus că până acum a fost greu să găsească finanțare pentru repararea și întreținerea barajului. Viceprimarul îl contrazice.
„Pentru funcționarea primăriei, pe anul ăsta, mai avem 90 de miliarde vechi și pentru proiecte de dezvoltare avem 350 de miliarde vechi. Avem 2 kilometri de drum asfaltat în 16 sate, deci până acum n-am avut nici proiecte, nimic. Cam greu se mișcă lucrurile aici la noi la primărie”, a mai acuzat Vasile Morariu.
Domnul primar tot adună banii. Dar nu știu pentru ce. Îi ținem să se devalorizeze. Că anul trecut un sac de ciment era 110 lei și acum e 120. Primarul e ordonatorul principal de credite, noi nu putem face prea multe.
Vasile Morariu, viceprimarul din Roșia Montană:
Pe 11 octombrie, primarul Eugen Furdui a aprobat un buget de aproximativ 19,5 milioane de lei pentru punerea în siguranță a barajului Tăul Mare.