Ce se află în spatele eforturilor Chinei de a instrui mii de polițiști din întreaga lume după modelul său de securitate?

Au fost puține detalii, dar nici nu sunt necesare prea multe. Țările autoritare vor vedea abordarea frecvent brutală a Chinei față de lege și ordine, împreună cu toleranța sa zero față de disidență, ca fiind destul de atrăgătoare – și mulți vor fi deja investit în partea tehnică a modelului de supraveghere al Chinei.

Beijingul, îngrijorat de investițiile sale globale

Cu toate acestea, chiar și cei mai duri admiratori ai modelului chinez ar trebui să-și pună câteva întrebări, pentru că, așa cum este de obicei în cazul Partidului Comunist Chinez (PCC), interesul propriu este primordial. Partidul este profund îngrijorat de soarta multor dintre investițiile sale globale, care acum se înrăutățesc, și de capacitatea unora dintre cei mai mari beneficiari ai generozității sale de a proteja activele chineze.

La o întâlnire mai puțin mediatizată de la Beijing, la sfârșitul anului trecut, organizată de Consiliul de Afaceri China-Africa, oficialii au făcut presiuni pentru extinderea rapidă a firmelor private chineze de securitate.

„Investitorii chinezi se confruntă cu provocări de securitate și un mediu complex”, se arată într-un comunicat oficial. „Este necesară o abordare personalizată pentru proiectele de securitate internațională. Trebuie să difere în funcție de industrie sau țară.”

Recomandări

Cum vor liberalii să schimbe legea ca să ajungă Klaus Iohannis senator. Președintele ar putea candida fără a fi nevoit să demisioneze SURSE

La întâlnire au participat cele mai importante firme de securitate din China, dintre care multe sunt deja active în străinătate – în special în Africa – dar au preferat să-și desfășoare activitatea sub radar.

Centura și Drumul, o umbrelă pentru sporirea influenței chineze

Oficialii sunt îngrijorați de soarta programelor din cadrul Inițiativei Centura și Drumul (Belt and Road – BRI), care a început ca un program global de infrastructură, dar a evoluat într-o umbrelă pentru aproape tot ceea ce China face în străinătate pentru a-și spori influența.

Proiectele s-au blocat sau s-au prăbușit sub un munte de datorii nesustenabile și resentimente crescânde față de rolul imens al firmelor și al forței de muncă chineze.

În Pakistan, de exemplu, portul Gwadar, construit de China ca parte-cheie a unui coridor economic China-Pakistan de 62 de miliarde de dolari a fost aproape asediat de separatiștii Baloch, care au vizat inginerii chinezi. Minele deținute de chinezi din Republica Democratică Congo au fost, de asemenea, vizate.

Un grup de lucru BRI a evidențiat recent necesitatea de a „elabora protecția de siguranță într-un mod detaliat”, potrivit agenției de știri de stat Xinhua. „Sunt necesare orientări pentru corporații privind limitarea riscurilor”.

Imaginea soldaților și mercenarii chinezi curajoși care călăresc în salvarea compatrioților lor asediați în locuri îndepărtate a fost mult timp proeminentă în cultura populară chineză. Filmul cu cele mai mari încasări din 2017 „Wolf Warrior 2” a fost un film de tipul Rambo despre salvarea cetățenilor africani și chinezi din ghearele mercenarilor albi într-o țară africană fără nume. „Operațiunea Marea Roșie”, o altă peliculă în stil patriotic, a fost inspirată de evacuarea de către Marina Armatei Populare de Eliberare a cetățenilor chinezi în timpul războiului civil din Yemen din 2015.

Recomandări

Evaluator achitat pentru despăgubiri frauduloase acordate lui Gigi Becali: „a umflat” valoarea unui teren din Voluntari cu 164%, dar „fapta nu a fost săvârșită cu vinovăție”

Investiții de peste un trilion de dolari

China are acum investiții economice în străinătate și active în valoare de peste un trilion de dolari după majoritatea estimărilor. A înființat aproximativ 47.000 de firme în 190 de țări sau regiuni, potrivit Ministerului Comerțului. Sunt angajați în energie, minerit, construcție de infrastructură și producție și multe altele și au angajat peste patru milioane de oameni.

Beijingul pare să fi ajuns la concluzia că sunt expuși în mod periculos, în special într-un moment de stres economic crescând și tensiuni geopolitice și necesită un aparat de securitate local care să se potrivească cu ce au nevoie.

Insulele Solomon oferă un șablon pentru China. Anul trecut, ei au semnat un acord privind cooperarea polițienească cu Beijingul, ca parte a unei îmbunătățiri a relațiilor lor la un „parteneriat strategic cuprinzător”. Compania chineză de telecomunicații Huawei construiește o rețea celulară pe Insule, iar o companie de stat chineză intenționează să reamenajeze portul din capitală, Honiara.

Acordul acoperă antrenamentul cu drone, securitatea cibernetică și furnizarea de vehicule și echipamente, iar guvernul a susținut că va acoperi lacunele de securitate expuse de protestele antiguvernamentale, care au distrus o mare parte a districtului Chinatown al capitalei.

China a avut mai puțin succes cu Thailanda, unde guvernul a abandonat planurile pentru patrule comune cu poliția chineză în locuri turistice populare, în urma criticilor că ar fi compromis suveranitatea națională thailandeză și a unei mustrări din partea șefului poliției din țară. A existat și un val de furie pe rețelele de socializare. „Thailanda va deveni un stat de supraveghere completă”, a fost un răspuns tipic, deși printre alți autocrați mai deschiși față de chinezi, tocmai aceasta pare să fie ideea.

Urmărește-ne pe Google News