Partidul Comunist (KPÖ) a câștigat alegerile pentru consiliul municipal din al doilea oraș al Austriei, Graz, un rezultat care i-au surprins și pe membrii grupării.
KPÖ a adunat 29% din voturi, potrivit ultimelor estimări și se situează în fața conservatorilor (ÖVP) care au condus până în prezent primăria și au obținut doar 25,7%, cu 12 puncte procentuale mai puțin decât la precedentul scrutin.
Scorul nu a fost prezis de sondaje, care creditau la un moment dat ÖVP cu 36% din voturi. Dar nu a fost prezis nici de candidata KPÖ, Elke Kahr, care a întrebat inițial dacă nu cumva infirmația este greșită.
„Rezultatul este mai mult decât surprinzător”, a admis în cele din urmă Kahr.
„Unii oameni fac promisiuni cu câteva săptămâni înainte de alegeri. Noi am fost în fiecare zi și timp de ani de zile alături de oameni, în special alături de cei mai săraci”, a adăugat ea, explicând succesul.
Scoruri bune la ultimele alegeri
Acestea fiind spuse, scorul comuniștilor din Graz nu este complet neașteptat.
De fapt, KPÖ a terminat pe locul doi în jumătate din alegerile desfășurate în Graz în acest mileniu, obținând peste 10% din voturi de fiecare dată.
În cele mai recente alegeri, cele din 2017, partidul a obținut 20,3% și 12 mandate în consiliul municipal și în senatul orașului.
Prin comparație, celelalte două partide de stânga – Verzii și social-democrații (SPÖ) – au câștigat 11 mandate împreună.
Comuniștii mai depășiseră pragul de 20% în 2003.
Scorul obținut constant în Graz este totuși impresionant, ținând cont de faptul că la nivel național, KPÖ rămâne un partid marginal, cu aproximativ 1% din voturi în alegerile federale.
Cum a reușit deci KPÖ să se mențină relevant în al doilea oraș al Austriei?
O reformă complicată
Pentru cea mai mare parte a secolului XX, KPÖ a rămas un partid comunist clasic, marxist-leninist, cu o poziție pro-sovietică pe cele mai multe chestiuni, scrie publicația de stânga Jacobin Magazine.
Spre deosebire de comuniștii din Franța sau Italia, cei din Austria nu au avut însă niciodată un succes de masă, parțial din cauza forței pe care social-democrații o aveau în rândul clasei muncitoare.
Fără reprezentare parlamentară din 1959, KPÖ ajunsese pur și simplu un refugiu pentru intelectuali dedicați cauzei și pentru activiști.
Prăbușirea URSS în 1991 a declanșat o criză existențială pentru partid, iar conducerea de la Viena a petrecut următoarele decenii încercând să modernizeze gruparea.
Asta a inclus repudierea Marxism-Leninismului și, în cele din urmă, renunțarea la opoziția față de Uniunea Europeană.
Organizația KPÖ din statul Styria, care are capitala la Graz, a respins cel puțin parțial această tentativă de modernizare, scrie Jacobin Magazine.
Partidul nu s-a rupt, însă organizația din Styria a mers mai departe pe un curs relativ autonom față de conducerea centrală.
Drept rezultat, KPÖ a obținut rezultate spectaculoase constant în Graz, dar a reușit să ia în jur de 5% și la fiecare scrutin regional începând cu 2005. Astfel, Styria a devenit singurul stat austriac în care KPÖ sunt reprezentați.
Formula succesului
Unul dintre ingredientele succesului KPÖ în Graz este implicarea la nivel comunitar în problemele cele mai presante pentru locuitori, în special pentru cei săraci. Iar una dintre cele mai presante probleme este cea a costului locuințelor.
În 1998, KPÖ a obținut un prim rezultat promițător în Graz, pe baza unei campanii ce se concentra pe creșterea costului chiriilor. A câștigat 3,1% din voturi și un mandat în consiliul municipal.
Apoi, comuniștii au înființat o linie telefonică pentru chiriașii care aveau nevoie de consiliere și sfaturi juridice în relația cu proprietarii, potrivit Deutsche Welle.
Într-un deceniu, partidul și-a dublat susținerea electorală, primind în jur de 7,9% din voturi în 1998 – patru mandate în consiliul municipal și unul în senatul orașului.
În același an, singurul membru comunist al acestui senat, Ernest Kaltenegger, a anunțat că își va dona două treimi din salariu – adică în jur de 4.000 de euro – către un fond social special pentru susținerea oamenilor săraci care au nevoie de ajutor financiar pentru plata chiriei sau a altor costuri de trai.
De atunci, și ceilalți reprezentanți ai KPÖ în senatul orașului și în parlamentul statului au urmat exemplul, donând în total în jur de 2,5 milioane de euro către mii de persoane și familii.
Fondul a ajutat astfel la creșterea popularității partidului, așa că în 2003, la primele alegeri municipale organizate după înființarea fondului, KPÖ a obținut 20,9% din voturi.
În vreme ce succesul acestei mișcări nu poate fi contestat, numeroși comentatori, inclusiv din zona strângii au atras atenția că fondul reprezintă mai degrabă o măsură de caritate sau de cumpărare a voturilor.
Cine va conduce, totuși, orașul?
Dincolo de succesul constant al KPÖ, la înfrângerea conservatorilor a contat și erodarea primarului Siegfried Nagl, care a condus orașul timp de 18 ani.
Euractiv scrie că la acest scrutin, nemulțumirea alegătorilor cu privire la felul în care a fost gestionată pandemia COVID este un alt factor care a contat în înfrângerea conservatorilor.
Deocamdată, pierzătorul alegerilor și-a anunțat deja demisia, dar este neclar cine va fi următorul primar.
KPÖ a anunțat că așteaptă rezultatele finale, care includ voturile poștale, iar Elke Kahr nu a răspuns concret atunci când a fost întrebată dacă dorește să preia postul de primar.
Comuniștii ar fi nevoiți să formeze o coaliție, cel mai probabil cu social-democrații și cu verzii, în condițiile în care orice alianță cu conservatorii a fost deja respinsă. Este neclar dacă această coaliție poate fi formată.
Dacă Elke Kahr declină postul, atunci primăria ar putea ajunge la Verzi, care au obținut în jur de 17% din voturi, scrie cotidianul Die Presse.