ComenteazăTârnosirea este Botezul
O construcie menita sa fie biserica nu are valoare pâna în momentul târnosirii. Aşa se numeşte ritualul de sfiţnire, unul plin de simboluri. În primul rând, slujba în sine trebuie inuta afara, caci niciun credincios nu poate primi binecuvântarea divina în lacaşul lui Hristos decât numai dupa ce peste acesta s-a coborât Duhul Sfânt prin ritualul de târnosire. Dupa cum spunea renumitul parinte Staniloae, sfinţirea bisericii reprezintă coborârea Duhului cel Sfânt al lui Hristos peste Apostoli, în foiorul de sus, care devine primul locaş bisericesc şi este o extindere a acestei coborâri în locaşul bisericesc ce se sfinţeşte. Masa care va servi mai târziu drept altar trebuie lipita pe stâlpi de piatra cu un amestec din ceara si sacâz, dupa o reţeta ştiuta doar de feţele bisericeşti. Apoi se spala Sfânta Masa cu apa, la fel cum şi Iisus Hristos a fost botezat în apa Iordanului, respectându-se astfel Taina Botezului. Urmeaza spalarea mesei cu vin si apa de trandafiri, simbolizând spalarea trupului Mântuitorului dupa moarte. Ulterior, are loc ritualul mirungerii Sfintei Mese, cu mir ales. Se pun apoi patru bucaţi de pânza peste colţurile mesei, înfaiând icoanele celor patru evangheliti. La final, Sfânta Masa este învemântata în acoperamântul care înfăţişeaza giulgiul cu care a fost acoperit Iisus, iar deasupra se pune o pânza alba, reprezentând slava şi lumina Lui. Peste pânza se aşeaza Sfântul Antimis, în care se afla neaparat moatele unui mucenic, peste care se pune Sfânta Evanghelie şi crucea. Urmeaza mirungerea întregii biserici si momentul în care preotul rupe din veşmintele purtate la slujba şi le împarte credincioşilor.
Credina sau superstiţie?
Majoritatea credincioşilor nici nu ştiu prea bine în ce consta ritualul sfinţirii unei biserici. Muli stiu ca, daca vrei sa te mântuieşti de toate pacatele, trebuie sa treci de 3 ori prin Altar, într-un an. Nimic mai pagân în asta. Femeia n-are voie sa intre acolo decât numai cu astfel de prilej si nici barbaţii nu au voie decât numai cu permisiunea preotului. Iar mântuirea vine numai prin credina si nu prin numarul de altare vizitate. Târnoseala este o bucăţică de pânza care li se împarte credincioilor veniţi la slujba de sfinţire. Lumea se bate pentru ea, folosind-o ca pe un panaceu universal, afumând cu ea casa, neaparat numai miercurea si vinerea, dupa ce in post. Ba chiar si inhalează unii fumul, crezând ca se vindecă de boli, netiind ca, de fapt, abia astfel se pot îmbolnavi cu adevarat. Preoţii spun că târnoseala se pastreaza ca pe o amintire sfânta a prezenţei la eveniment.