ComenteazăBrian Williams a absolvit liceul la începutul pandemiei și planul era să se înscrie la colegiu. A amânat pentru că obosise să învețe doar online. Și-a găsit un loc de muncă la un magazin, aproape de casă, în periferia orașului Houston ca să înceapă să economisească niște bani. Când a trebuit să se înscrie la colegiu în 2021, a amânat din nou. S-a gândit mai degrabă să-și caute un job mai bine plătit și a găsit ce căuta la unul din depozitele Amazon.
„Mă simt mai sigur să câștig bani. Dacă merg la școală, va trebui să-mi iau zile libere de la muncă și, prin urmare, să nu mai am bani pentru lucrurile de care am nevoie”, a spus tânărul pentru NPR. Așa că a amânat înscrierea încă un an. „Chiar dacă acum jobul îmi oferă banii de care am nevoie, nu e suficient pentru ceea ce vreau eu pentru mine. Așa că trebuie să merg și la facultate”.
Studiile au arătat că orice formă de educație adaugă pe termen lung și bani la salariu. O diplomă de licență îi aduce unui adult 2,8 milioane de dolari în plus de-a lungul carierei, adică cu 75% un venit mai mare decât o diplomă de liceu.
„Poate părea grozav să-ți găsești repede un job pe termen scurt pentru cineva de 18 ani care locuiește cu părinții și își ajută părinții din salariul lui minim. Dar dacă are același salariu și peste 15 ani când va avea și el familia sa, care va mai fi mobilitatea socio-economică pentru sine și pentru copiii săi”, se întreabă retoric cercetătorul Tolani Britton, specializat în economia învățământului superior.
Și nu e vorba doar de bani. Studiile superioare sunt asociate cu o creștere a participării civice, rate de mortalitate infantilă scăzute, o sănătate mai bună pe timpul sarcinii, un risc mai mic de a rămâne fără casă sau fără mijloace pentru a-și asigura hrana zilnică.
Doar că problemele economice cauzate de pandemie îi împiedică pe cei mai mulți să ia decizii care să aibă efecte peste zece ani, crede cercetătorul american. Elevii cu probleme financiare sunt cei care în proporție mai mare renunță la școală.
Tineri „care regândesc cu totul valoarea facultății”
Un milion de tineri americani au decis să nu-și mai continue studiile în ultimii doi ani de pandemie, cea mai mare scădere din ultimii 50 de ani, scrie publicația NPR.
„Este înspăimântător. Suntem departe de a acoperi golurile în înscrierile din 2020, scăderea e în accentuare”, a spus Doug Shapiro, coordonatorul centrului de cercetare National Student Clearinghouse, citat de NPR.
Colegiile comunitare, de pildă, au o scădere de 13% la înscrieri în pandemie. „Fenomenul studenților care aleg să nu mai meargă la colegiu pare să fie tot mai răspândit, nu mai e vorba doar de colegiile comunitare. Acesta ar putea fi începutul formării unei noi generații de studenți care regândesc cu totul valoarea facultății. Dacă e așa, e o chestiune mult mai serioasă decât o întrerupere temporară cauzată de pandemie”, a adăugat Shapiro.
Scăderea numărului studenților a început din 2012, dar în timpul pandemiei s-a produs cel mai mare dezinteres pentru studiile universitare. Mulți credeau că cei mai mulți nu au făcut decât să-și ia o pauză în 2020 și să revină în 2021, când existau mai multe șanse să se reia învățământul față în față, așa cum se gândea și Brian. Dar nu s-a întâmplat așa. Doar 2% dintre cei care nu s-au înscris la colegii sau universități în 2020 au revenit un an mai târziu, potrivit cercetării. Colegiile universitare au încercat deja să vină în întâmpinarea tinerilor: și-au extins deadline-ul admiterii, au scăzut taxele, au oferit cursuri gratuite.
„Cea mai la îndemână presupunere este că au început să muncească. Șomajul este jos, piața muncii arată bine, salariile pentru cei necalificați sunt în creștere. Deci dacă ai o diplomă de liceu, pare momentul potrivit să ieși pe piața muncii și să câștigi niște bani.”
Joburile pe salarii minime au început să devină atractive pentru tineri și o bună alternativă la facultate. În domeniul ospitalității, joburile sunt cu 15% mai bine plătite decât în anul anterior, în SUA. „Oricât de tentant este pentru câștigurile pe termen scurt, poate fi o pierdere pe termen lung. Cu cât stai mai mult departe de școală, cu atât întoarcerea la cursuri devine mai dificilă”, a mai adăugat Shapiro.
O altă pierdere este aceea de forță de muncă calificată. „Dacă sunt persoane bine pregătite, vor avea joburi mai bine plătite și, prin urmare, vor crește PIB-ul, vor cotiza mai mult la impozite, vor reduce costurile serviciilor sociale, criminalității și tot așa”, e de părere Tony Carnevale, directorul Centrului pentru Educație și Piața Muncii de la Universitatea Georgetown.
foto: 123rf.com