ComenteazăMircea Popescu, românul care a murit înecat în Costa Rica săptămâna trecută, avea o avere estimată la peste un miliard de dolari de către publicațiile financiare MarketWatch și Yahoo Finance, fiind unul dintre cei mai mari deținători de monede virtuale bitcoin.
Accesul la averea sa însă este condiționat pe două paliere: tehnic și juridic, arată experții consultați de Libertatea.
Prima posibilitate: nimeni nu mai are acces la portofelul virtual
George Rotariu, director executiv și fondator al Bitcoin România, o platformă de tranzacționare de criptomonede, spune că nu există decât două opțiuni.
Prima dintre posibilități este aceea că nu mai are nimeni acces la deținerile sale de criptomonede.
Acestea sunt păstrate în portofele virtuale, adică niște aplicații sau programe specifice instalate pe telefoanele, tabletele sau calculatoarele acestuia.
În primul rând, trebuie trecut de setările de siguranță ale dispozitivelor, precum amprentă, recunoaștere facială sau cod de siguranță.
Apoi, trebuie accesat portofelul virtual, unde trebuie introdus un cod, la fel ca la un seif dintr-o bancă.
„Din punct de vedere tehnic sunt două posibilități:
1. Nu a lăsat nimănui cheia sau cheile private unde avea bitcoinii stocați. În acest caz, accesul este pierdut și, practic, putem considera că ei nu mai există.
2. A avut un plan de backup și a lăsat datele cuiva sau unei societăți de manageriere a averii. Și așa pot fi accesați de acea persoană desemnată după moartea sa. Funcționează ca un fel de testament”, a spus Rotariu.
A doua opțiune: cunoscuții au acces la conturile sale
În cazul în care cineva dintre apropiații lui Mircea Popescu are acces la cheile private ale portofelelor sale virtuale, atunci aceștia pot schimba ulterior criptomonedele în bani clasici, precum euro sau dolari.
De asemenea, îi pot transfera către alte adrese sau alte portofele virtuale, a precizat Rotariu.
Respectivele persoane vor putea fi detectate, dacă se știu adresele portofelelor digitale bitcoin ale lui Mircea Popescu sau dacă vor dori să preschimbe criptomonedele în bani clasici pe o platformă de tranzacționare de profil, mai arată Rotariu.
Cele mai populare platforme sunt Coinbase, Biannce, Bitstamp, Bittrex etc.
Adresa portofelului digital, un fel de IBAN
Rotariu compară adresele portofelelor electronice cu codurile IBAN de la conturile bancare.
Din punctul meu de vedere, e mai greu să identifici pe cineva dacă îi dau 500 de euro în bancnote decât dacă îi transfer în bitcoin. Pentru că se poate vedea adresa și se pot vedea ulterior toate tranzacțiile de pe acea adresă. Iar tranzacțiile bitcoin rămân stocate pentru totdeauna.
George Rotariu:
Familia din România, moștenitorul cel mai probabil
În cazul în care antreprenorul a lăsat un testament, atunci averea sa va fi împărțită conform acestuia.
În cazul în care acesta nu a lăsat testament, atunci familia din România, adică părinții și sora lui Mircea Popescu, sunt moștenitorii cei mai probabili, a declarat pentru Libertatea un avocat care a dorit anonimatul.
Practic, doar aceștia pot dispune de averea sa. Iubita și prietenii din Costa Rica ai investitorului nu au un astfel de drept legal.
„În cazul conturilor la bănci se face certificat de moștenitor la notar. Practic, se deschide succesiunea și cu acest certificat moștenitorii merg la băncile unde suspectează că ar avea conturi. Ulterior, banii sunt transferați în conturile lor“, spune avocatul.
Problema este de acces la portofelul digital. Dacă nu ai acces la telefon și la portofel, nu se poate face nimic.
Avocat:
Până în data de 29 iunie, familia din România nu a cerut asistență pentru repatrierea trupului bărbatului, potrivit informațiilor Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
George Rotariu, șeful Bitcoin România, nu crede că mai are cineva acces la deținerile lui Mircea Popescu. „Indiferent de legi, dacă Mircea nu a lăsat în mod expres cheile private cuiva, bitcoinii aceia s-au pierdut pentru totdeauna”, punctează acesta.
Statul român a rămas și el cu ochii în soare
Gabriel Biriș, expert în fiscalitate și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a declarat că nici Fiscul român nu are ce încasa.
„El nu mai trăia de mult în România. Dacă era cetățean român cu domiciliul în străinătate, statul român nu mai primește nimic”, a spus Biriș, cu referire la câștigurile făcute de Popescu din tranzacțiile cu monede virtuale.
Acest lucru se întâmplă deoarece statele lumii evită dubla impozitare, adică cea în țara de baștină și cea în care stai efectiv.
În ceea ce privește moștenirea, Biriș spune că în țara noastră aceasta nu se taxează.
În cazul în care succesiunea se face la mai mult de doi ani de la deces, atunci statul percepe un impozit de 1% din valoarea totală a bunurilor moștenite.