ComenteazăÎn condițiile în care sentința primită joi de Liviu Dragnea, pentru instigare la abuz în serviciu, este mai mare de 3 ani, care implică executarea pedepsei, suspendarea pedepsei din dosarul ”Referendumul” se anulează.
Astfel, dacă decizia de condamnare a lui Liviu Dragnea la o pedeapsă mai mare de 3 ani se va menține și la judecata în apel, atunci când sentința va deveni definitivă, Liviu Dragnea va trebui să execute și pedeapsa de 2 ani de închisoare cu suspendare din dosarul ”Referendumul”.
Liviu Dragnea a primit joi o sentință cu executare în dosarul angajărilor fictive, iar dacă în apel se menține pedeapsa de 3 ani și 6 luni, aceasta se contopește cu pedeapsa din dosarul Referendului, de 2 ani, urmând ca președintele PSD să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni.
Vi se pare corectă condamnarea lui Liviu Dragnea?
88% (15 voturi)
0% (0 voturi)
12% (2 voturi)
Pedepsele din dosarul angajărilor fictive din DGASPC Teleorman
Decizia de condamnare a lui Liviu Dragnea la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare a fost luată de Completul de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție format din judecătorii Ștefan Pistol, Geanina Arghir și Constantin Epure, care l-au găsit vinovat pentru instigare la abuz în serviciu privind angajările fictive din DGASPC Teleorman, în perioada în care el era președintele Consiliului Județean Teleorman și șeful filialei PSD Teleorman.
Judecătorii l-au achitat însă pe Liviu Dragnea pentru instigare la fals intelectual.
Ceilalți inculpați din dosar, foști sau actuali angajați ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman, au primit pedepse între de până în 3 ani, cu suspendare sau cu executare, iar fosta soție a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, a primit o amendă penală de 1.000 de lei.
Decizia Completului de 3 judecători nu este definitivă și va fi contestată de inculpați și de procurorii DNA. Apelul se va judeca la Completul de 5 judecători.
Acuzațiile din dosarul lui Liviu Dragnea
Procurorii DNA îl acuză Liviu Dragnea că a intervenit pentru menţinerea în funcţie şi plata drepturilor salariale pentru două angajate de la DGASPC Teleorman, deşi ştia că acestea lucrau de fapt în cadrul organizaţiei PSD Teleorman.
Ancheta în acest caz a început în anul 2012, după ce procurorii au primit informaţii că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, ar fi cerut mită de la familiile care doreau urgentarea procedurilor de adopţie în cazul copiilor instituţionalizaţi.
Ulterior, în decembrie 2013, procurorii au înregistrat o sesizare din oficiu cu privire la faptul că Floarea Alesu, în schimbul unor foloase necuvenite, proceda la menţinerea ilegală în posturi a două angajate de la DGASPC Teleorman, Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.
Conform DNA, Adriana Botorogeanu era încadrată din anul 2005 la DGASPC Teleorman în funcţia de inspector de specialitate în cadrul Serviciului administrativ, în condiţiile în care ea figura şi ca salariat în cadrul unei societăţi comerciale din Alexandria.
De asemenea, Anisa Niculina Stoica era încadrată, din anul 2006, în funcţia de referent la Serviciul administrativ din DGASPC Teleorman.
Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul organizaţiei judeţene PSD Teleorman. Cele două femei pretins protejate de Dragnea erau văzute la DGASPC doar când ridicau adeverințe
DNA susţine că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman, instituţie în cadrul căreia au fost încadrate Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica. Procurorii au probe că Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman.
Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.
Dragnea și dosarele penale. Condamnat definitiv în dosarul Referendumului, condamnat în dosarul angajărilor fictive din DGASPC Teleorman și urmărit penal în dosarul Tel Drum
În 22 aprilie 2016, preşedintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare. Instanța a dispus atunci suspendarea executării pedepsei, pentru un termen de supraveghere de 4 ani. Ca urmare a acestei sentințe, Liviu Dragnea a declarat intenția sa de a contesta decizia magistraților, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, însă nu este clar dacă a făcut acest demers.
Procurorii l-au acuzat pe Liviu Dragnea, la data faptelor secretar general al PSD, că, în contextul organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, “a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.
În dosarul privind angajările fictive din DGASPC Teleorman, în iulie 2016, Liviu Dragnea, la momentul faptelor președinte al Consiliului Județean Teleorman, a fost trimis în judecată pentru instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție. El a fost acuzat că ar fi avut 2 persoane lucrătoare la sediul PSD Teleorman, unde deținea funcția de președinte, dar acestea erau plătite de către DGASPC Teleorman.
În dosarul Tel Drum, în noiembrie 2017, DNA a dispus urmărirea penală a lui Liviu Dragnea, sub acuzația de constituire grup infracțional organizat, deturnare fonduri europene și infracțiuni de abuz în serviciu. DNA îl acuză pe Liviu Dragnea că ar fi obținut foloase necuvenite din diverse contracte publice acordate societății de construcții drumuri și autostrăzi Tel Drum. DNA a pus sechestru pe bunurile mobile și imobile ale persoanelor găsite pe numele celor din dosarul Tel Drum.
Cine este Liviu Dragnea. Inginerul din Gratia care și-a început cariera politică în Partidul Democrat
Liviu Dragnea s-a născut pe 28 octombrie 1962, în localitatea Gratia. A fost inginer și a ajuns președinte al Partidului Social Democrat și președinte al Camerei Deputaților. Lider al PSD și fost membru al Partidului Democrat, Dragnea a fost ministru de Interne în cabinetul lui Emil Boc, în perioada ianuarie-februarie 2009. În decembrie 2012, a fost ales vicepremier și ministru al Administrației și Dezvoltării Regionale.
În politică, liderul PSD a intrat ca membru al Partidului Democrat, în anul 1994. A fost vicepreședinte al PD Teleorman din 1995 până în 2000. La alegerile locale din 1996 a obținut un mandat de consilier local în Turnu Măgurele, din partea PD.
În perioada 1996-2000, a fost prefect al județului Teleorman. În 2000 a părăsit PD și s-a înscris în PSD, iar peste cinci ani a devenit vicepreședinte al PSD. A fost președinte al Consiliului Județean Teleorman trei mandate consecutive, primul fiind obținut în anul 2000, sub sigla Partidului Democrat.
Din 20 ianuarie 2009, a devenit ministru al Administrației și Internelor, în locul lui Gabriel Oprea. În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, Dragnea a obținut un mandat de deputat, în Colegiul 3 din Teleorman, ales pe listele Uniunii Social-Liberale. În 2012 a devenit vicepremier și ministru al Administrației și Dezvoltării Regionale.
La Congresul PSD din 20 aprilie 2013, Liviu Dragnea a fost ales în funcția de președinte executiv al formațiunii, iar în 2015, Comitetul Executiv al PSD l-a votat președinte interimar al partidului, după de Victor Ponta demisiona din fruntea Guvernului, în urma tragediei din Colectiv.
În octombrie 2015, Dragnea a organizat primele alegeri pentru președintele partidului prin vot direct al membrilor PSD. A fost unicul candidat și A primit votul a peste 96% din alegătorii PSD. Cu acest sistem de alegere, Dragnea și-a securizat funcția în partid, astfel că nu mai poate fi dat jos de la conducere decât tot prin organizarea unor alegeri interne, lucru greu de realizat, din punct de vedere logistic. În martie anul acesta, a decis convocarea Congresului Extraordinar al PSD și a reușit să își impună o structură de conducere (Biroul Permanent Național), formată numai din oameni fideli. Iar numărul doi în partid a devenit chiar premierul Viorica Dăncilă.