Ce se întâmplă dacă Ucraina decide să continue lupta fără America? Oamenii din țară se așteaptă și doresc asta

Articol de Alec Russell (Odesa), Ben Hall (Bruxelles) și Christopher Miller (Kiev).

„Ne atacă tot timpul sectorul energetic”, spune Kiper. „O mulțime de centrale electrice au fost avariate. Avem nevoie de o apărare aeriană mai bună, dar nu avem suficientă. Iar inamicul își modernizează continuu dronele”. Locuitorii din Odesa, adaugă el, sunt „epuizați”.

Litania necazurilor lui Kiper și oboseala sa foarte vizibilă reflectă calvarul Ucrainei, care încearcă să țină piept invadatorului său mult mai puternic în al patrulea an. Se întrevede un posibil răgaz, după ce Ucraina a acceptat marți propunerea SUA de încetare imediată a focului pentru 30 de zile, cu condiția ca Rusia să ofere reciprocitate. În schimb, Washingtonul a fost de acord să reia livrările de ajutor militar și schimbul de informații cu Ucraina, după ce le-a suspendat săptămâna trecută pentru a face presiuni asupra Kievului în vederea încheierii unui acord de pace cu Moscova.

Dacă Rusia este de acord cu un armistițiu, acesta ar putea deschide calea unor discuții mai substanțiale. Dar nu există niciun semn că Rusia este dispusă să facă un compromis în ceea ce privește obiectivele sale maximaliste de subjugare a Ucrainei. Mulți ucraineni ar refuza orice înțelegere care pare o capitulare și sunt pregătiți să lupte, chiar și fără sprijinul SUA. Mulți suspectează că, chiar dacă vor ajunge la o înțelegere, Rusia nu o va onora și războiul va reîncepe. „Dacă America ne părăsește, nu avem de ales decât să continuăm”, spune guvernatorul. „Oamenilor le place să mă întrebe despre «Odesa după război», dar trebuie să ne concentrăm nu pe viitor, ci pe prezent.

Recomandări

Cum a ajuns în faliment o fabrică veche de 100 de ani, care putea produce 10 milioane de perechi de șosete pe an. „Era o activitate uriașă, în trei schimburi”

Pentru a termina războiul, trebuie să continuăm să luptăm. Dacă ne oprim acum, mai devreme sau mai târziu războiul va ajunge în Europa“. Stoicismul lui Kiper are ecou în întreaga Ucraină, deși sondajele de opinie arată clar că ucrainenii ar saluta încheierea războiului. Un număr din ce în ce mai mare, până la o treime, ar accepta o formă de compromis – dar nu și dacă soluția îi va expune la viitoare atacuri rusești.

„Așa cum spunea Churchill în filmul Darkest Hour”, spune Oleksandr Merezhko, șeful comisiei parlamentare pentru politică externă, «Nu poți negocia cu un tigru când ai capul în gura lui»”. Așadar, poate Ucraina să reziste cu adevărat fără sprijinul american? Strategii ucraineni și occidentali recunosc că ar fi mult mai greu să continue războiul dacă președintele Donald Trump pune capăt definitiv ajutorului militar american. În special, pierderea serviciilor americane de informații și supraveghere, a bateriilor de apărare antiaeriană Patriot și a sistemului de sateliți Starlink, care este utilizat pentru sincronizarea comunicațiilor pe câmpul de luptă, ar reprezenta eșecuri uriașe.

„Dacă America ne abandonează, va fi extrem de greu”, spune Pavlo, un medic de luptă, al cărui nume de război este Chewbacca. „Fără Starlink ar fi o situație foarte dificilă. Dacă l-ar lua înapoi, ar fi o trădare a democrației și a libertății”. Dacă Ucraina vrea să reziste, se confruntă cu provocări uriașe, în special în ceea ce privește mobilizarea și materialul militar. În tot acest timp, după trei ani în umbră, politica internă începe să se reafirme și să pună o presiune tot mai mare asupra președintelui Volodimir Zelenski.

Recomandări

Care sunt pașii pe care Ucraina și Rusia ar trebui să îi respecte pentru a ajunge la un armistițiu durabil STUDIU

Când sunt întrebați cât timp ar putea rezista Kievul fără Washington, soldații, analiștii și oficialii ucraineni tind să răspundă „cel puțin șase luni”. Aceștia susțin însă că ar putea dura mai mult dacă Europa acționează decisiv pentru a umple golul, iar producția internă de arme se intensifică. Ei subliniază, de asemenea, prețul imens în bani și vieți pe care Rusia l-a plătit pentru a câștiga teritorii. „Nu vom înceta să luptăm”, spune Merezhko, a cărui sfidare surprinde starea de spirit actuală, în ciuda începerii negocierilor de pace. „Situația de pe linia frontului nu este atât de sumbră și tristă. Rușii nu pot cuceri orașele mari; nu au forța de muncă necesară și sunt și ei epuizați. Cel mai rău scenariu este că vor reuși să cucerească ceva mai mult teritoriu. Cumva vom supraviețui”.

Cea mai presantă problemă a Ucrainei nu este lipsa armelor sau a munițiilor, ci lipsa oamenilor, spun oficialii occidentali. Abordarea inițială a guvernului a fost de a nu trimite tineri pe front, argumentând că dorește să-i păstreze pentru a reconstrui societatea după război. Recrutarea era destinată bărbaților cu vârste cuprinse între 27 și 60 de ani; astfel, Ucraina avea o armată de vârstă mijlocie. Dar, în disperare de cauză, privirea recrutorilor se lărgește acum. În aprilie anul trecut, vârsta de recrutare a fost coborâtă la 25 de ani. Pe fondul rapoartelor privind unitățile de pe linia frontului care operează doar cu jumătate sau chiar o treime din efective, autoritățile oferă acum condiții financiare speciale îmbunătățite pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care vor să servească pe front. „Este foarte greu să îndeplinim obiectivele de recrutare”, spune un oficial militar occidental de rang înalt. „Obiectivul este de aproximativ 30.000 pe lună, dar nimeni nu dorește să fie ultima persoană recrutată – sau ucisă”.

Recomandări

Lupta pentru supraviețuire a femeilor în România comunistă, când produsele pentru igienă intimă sau contraceptivele erau rarități: „Mai foloseam cârpe, dar de multe ori nu aveam din ce rupe”

Rob Lee, senior fellow la Foreign Policy Research Institute, consideră că și cursul anului 2025 va fi determinat în mare măsură de capacitatea Ucrainei de a-și menține numărul de recrutări, stabilizând în același timp rata dezertărilor și a persoanelor care „absentează fără permisie”.

Iulia Klymenko, unul dintre principalii deputați din opoziție, afirmă că guvernul a gestionat greșit problema. La fel ca majoritatea covârșitoare a ucrainenilor, ea se opune scăderii vârstei de recrutare, susținând că aceasta va accelera exodul tinerilor în străinătate și, în cele din urmă, va crea o criză demografică. „Tragedia este că mamele trimit tineri de 16 ani în afara țării pentru a nu fi nevoiți să servească”, spune Klymenko. Mai degrabă, spune ea, guvernul trebuie să supravegheze o recrutare mai eficientă a bărbaților mai în vârstă și să înăsprească scutirile care au fost acordate celor care lucrează în ocupații considerate vitale pentru economie, despre care se crede că au fost acordate pe scară largă. „Unde sunt cei 6 milioane de oameni care ar fi trebuit să fie recrutați și nu au fost?”, întreabă ea, referindu-se la o cifră aproximativă general acceptată pentru numărul de bărbați care sunt eligibili pentru a fi recrutați, dar nu au fost. Klymenko subliniază că unul dintre obstacolele care descurajează înscrierile este nivelul neregulat de pregătire oferit de diferitele unități militare, pe care îl consideră o moștenire a sistemului ineficient de recrutare din Uniunea Sovietică. „Oamenii se tem că vor fi trimiși fără pregătire și fără arme. Ei nu vor să fie carne de tun”.

Incertitudinea cu privire la viitorul sprijin militar american nu va contribui la convingerea tinerilor ucraineni să lupte. Suspendarea săptămâna trecută de către America a livrărilor militare și de informații a arătat Ucrainei cât de greu ar fi să o piardă definitiv. Fără aliatul său american, Kievul va trebui să se confrunte cu doi factori-cheie: cât de repede își poate extinde propria industrie de apărare și, în mod crucial, dacă Europa poate umple golul lăsat de americani. Mustafa Nayyem, un important consilier guvernamental, susține că trecerea în ultimii trei ani de la un război terestru convențional la un război de înaltă tehnologie favorizează șansele Ucrainei de a rămâne în luptă. Câmpul de luptă este acum o „zonă mortală cu o adâncime de 10-15 km controlată de drone și roboți”, spune el. Nevoia urgentă a Ucrainei, continuă el, nu este de mai mult armament din cel care a dominat în primul an de război, cum ar fi tancurile. Ucraina are nevoie de finanțare pentru a investi în industria dronelor, aflată în expansiune. „Dacă întrebați un comandant din prima linie: «Vreți HIMARS (lansatoare de rachete ghidate cu precizie) sau 10.000 de drone pe lună?», acesta va spune 10.000 de drone pe lună”, spune Nayyem. „Cei din prima linie încep deja să se gândească cum să umple golul. Mulți din prima linie inventează și își fabrică propriile arme”.

Cele mai recente rapoarte de pe câmpul de luptă din Herson, orașul de pe linia frontului eliberat la sfârșitul anului 2022 după luni de ocupație rusească, întăresc descrierea unui război high-tech. Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare regionale din Herson, afirmă că numărul atacurilor cu drone asupra orașului se intensifică, cel mai recent ajungând la aproximativ 1.700 pe săptămână. Acesta adaugă că rușii folosesc acum un nou tip de dronă care funcționează prin cabluri de fibră optică, mai degrabă decât prin semnale radio, care sunt mai greu de detectat și bruiat. Forțele ucrainene încearcă să răspundă folosind plase pentru a încurca cablurile. Este ca o scenă din Războiul Stelelor, spune Prokudin.

Producția ucraineană de drone a crescut vertiginos și urmează să ajungă la 2,5 – 3 milioane de unități în acest an. Oleksandr Yakovenko, directorul executiv al TAF Drones, este unul dintre principalii producători din industria de drone în curs de dezvoltare. Anul trecut, compania sa a fabricat 400.000 de drone. Acesta „va fi anul dronelor terestre” sau al roboților cu roți, care sunt utilizați pentru evacuarea răniților sau livrarea de provizii, preconizează el. Dar el avertizează, de asemenea, că rușii se adaptează rapid la această nouă formă de război. „Acum doi ani eram cu câțiva pași înaintea lor. Acum suntem cu doar un pas înaintea lor”, spune el. „Dacă noi facem ceva, atunci ei creează un sistem de contracarare. Noi suntem încă primii care inovează, dar și ei au produse bune”.

Încurajat de inovațiile industriei naționale de drone, Nayyem este prudent și crede că Ucraina poate continua să lupte fără America „și chiar să câștige”, dar, adaugă el, „atât timp cât Europa o sprijină”. UE, cele 27 de state membre ale sale, Regatul Unit și Norvegia au acordat Kievului, începând din februarie 2022, un ajutor militar în valoare de aproximativ 62 de miliarde de euro, cam la fel ca SUA. În ultimele săptămâni au fost făcute noi promisiuni importante pentru 2025, inclusiv o sumă suplimentară de 4,3 miliarde de euro din partea Norvegiei și de un miliard de euro din partea Spaniei. Însă stocurile mici de arme și muniții ale Europei s-au epuizat rapid după invazia la scară largă a Rusiei, iar guvernele europene au întârziat să crească producția. „Aliații nu cheltuiesc suficient de repede pentru a curba capacitatea industrială”, spune un înalt oficial occidental.

Producătorii europeni de muniții au extins liniile de producție pentru muniția de artilerie cu ajutorul subvențiilor UE și ar trebui să poată produce două milioane de proiectile în acest an. Rachetele și dronele de fabricație ucraineană pot înlocui într-o oarecare măsură rachete precum HIMARS, pe care Europa nu le produce. Mai multe țări europene doresc să urmeze exemplul Danemarcei în ceea ce privește finanțarea producătorilor ucraineni de arme, care au capacitatea de a se extinde, dar nu dispun de lichidități. Dar în ceea ce privește apărarea aeriană, situația este mai îngrijorătoare. Europa nu este în măsură să înlocuiască sau să reaprovizioneze sistemele Patriot mai puternice, fabricate în SUA, care pot doborî rachete balistice. Franța nu a extins substanțial liniile de asamblare pentru sistemul său echivalent, SAMP/T, din cauza lipsei de comenzi. Și, deși dispun de unele avioane de recunoaștere și de sateliți proprii, armatele europene rămân dependente de capacitățile avansate americane de culegere și direcționare a informațiilor.

Rearmarea rapidă planificată de Germania și de alte țări, precum și o nouă facilitate de împrumut a UE în valoare de 150 de miliarde de euro ar putea contribui la echiparea Ucrainei pe termen mediu. Liderii europeni au toate motivele să înarmeze țara până în dinți pentru a-și consolida poziția în cadrul negocierilor de pace, dar și pentru a contribui la descurajarea viitoarelor agresiuni rusești. Cu toate acestea, unii lideri europeni sunt îngrijorați de faptul că Trump i-ar putea pedepsi dacă ar considera că sprijinul lor militar sporit pentru Kiev împiedică acordul său de pace. „Este foarte posibil ca, la un moment dat, americanii să se opună în mod activ la ceea ce facem”, spune un diplomat european de rang înalt.

Administrația Trump este, de asemenea, susceptibilă să se întoarcă împotriva lui Zelenski, dacă acesta stă în calea unui acord pe care îl consideră inacceptabil. Președintele american a pus deja sub semnul întrebării legitimitatea liderului ucrainean, descriindu-l drept „dictator”, un discurs promovat de Kremlin, și solicitând organizarea de noi alegeri. Unii aliați ai lui Trump au cerut ca Zelenski să demisioneze după ce s-a certat cu președintele în Biroul Oval.

Oficialii ucraineni consideră că aceasta este o campanie de destabilizare inspirată de Moscova, care va semăna dezbinare în societatea ucraineană într-un moment deosebit de dificil. Însă ucrainenii s-au mobilizat în jurul președintelui lor după ciocnirea acestuia cu Trump, iar ratingul său, care a scăzut constant în timpul războiului, a crescut. „Nu am votat pentru el”, spune Pavlo, medicul de luptă. „Dar îl voi susține atât timp cât războiul continuă. Putem râde de el. Dar nu este în regulă ca străinii să o facă”. Totuși, în cercurile politice de la Kiev există speculații incipiente cu privire la cât timp va rămâne Zelenski în funcție. „Suntem în ultimul act (al președinției lui Zelenski)”, spune un înalt oficial ucrainean. „Și faza fierbinte a războiului”.

Oponenții politici care l-au susținut public pe Zelenski după fiascoul din Biroul Oval se pregătesc în realitate pentru alegeri, formând alianțe și testând mesajele publice. Unii politicieni din opoziție au început să se apropie de administrația Trump și de aliații MAGA ai președintelui american la Washington, participând inclusiv la un mic dejun de rugăciune în SUA. Guvernatorul militar al Kievului, Timur Tkachenko, o persoană numită de Zelenski, spune că toată lumea din Ucraina dorește alegeri, dar numai după război. „Luptați. Victorie. Alegeri”, adaugă el. Klymenko, deputatul opoziției, deși critică rezultatele guvernului în ceea ce privește combaterea corupției în anumite părți ale sectorului public, spune că ar fi imposibil să se organizeze alegeri până la sfârșitul războiului. Ea subliniază complexitatea logistică a organizării unui vot în condițiile în care până la 7 milioane de ucraineni au părăsit țara și aproape un milion sunt în uniformă. Dar, în spatele scenei, politica se intensifică și devine mai virulentă.

Când, luna trecută, Zelenski a impus sancțiuni predecesorului său și liderului opoziției, Petro Poroșenko, unele partide de opoziție au considerat că decizia a fost motivată politic. Volodimir Ariel, un aliat apropiat al lui Poroșenko, spune că, departe de a deveni un nou Winston Churchill, Zelenski nu a reușit să unească națiunea. „Pur și simplu, Zelenski nu a devenit un adevărat lider”, spune el. „Este incapabil să se adapteze la provocările cu care se confruntă Ucraina astăzi. El rămâne egoist, narcisist și arogant în relațiile sale atât în Ucraina, cât și cu partenerii internaționali”.

Administrația Trump nu a făcut niciun secret din dorința sa de a lucra cu un nou lider ucrainean. Sondajele de opinie sugerează că Valeri Zalujnîi, fost comandant al armatei, în prezent ambasador al Ucrainei la Londra, ar câștiga în fața lui Zelenski cu o victorie zdrobitoare. Dar s-ar putea să nu fie președintele mai receptiv pe care îl caută Washingtonul. Într-un discurs la Chatham House săptămâna trecută, Zalujnîi a acuzat administrația Trump că pune sub semnul întrebării unitatea Occidentului. „Vedem că nu doar axa răului și Rusia încearcă să revizuiască ordinea mondială, ci și SUA distrug în cele din urmă această ordine”. Mulți ucraineni doresc cu disperare încetarea războiului, însă există puțină încredere că discuțiile preliminare dintre oficialii americani și ucraineni vor duce la o pace durabilă. Pentru moment, se preconizează că războiul trebuie să continue. „Da, cu fiecare zi din fiecare an devine mai greu să purtăm războiul”, spune deputatul Merezhko. „Suntem obosiți. Dar îmi spun imediat că, dacă mă predau, situația mea nu se va îmbunătăți. Și acest lucru este valabil și pentru Ucraina. Dacă ne predăm, situația noastră nu se va îmbunătăți. Se va înrăutăți mult”.

© The Financial Times Limited 2025. Toate drepturile rezervate. Conținutul nu poate fi redistribuit, copiat sau modificat în vreun fel. Redacția Libertatea este singura responsabilă pentru furnizarea acestei traduceri, iar Financial Times Limited nu acceptă nicio răspundere pentru acuratețea sau calitatea traducerii.

Urmărește-ne pe Google News