ComenteazăAstfel, premierul demis prin moţiune de cenzură, cu un scor covârşitor, 261 de voturi, cele mai multe din istoria parlamentară, va trebui să îşi formeze un nou Cabinet, pentru a veni în faţa Parlamentului pentru votul de învestitură.
De data aceasta, însă, premierul şi Cabinetul de miniştri nu îşi doresc să fie învestiţi în funcţie, astfel că PNL, partidul din care face parte, nu va vota Cabinetul Orban II, pentru a se continua drumul spre alegeri anticipate.
Şi USR a anunţat că parlamentarii săi vor sta în bănci, pentru a forța anticipatele.
Ce spune Constituţia. Orban are 10 zile să vină în Parlament cu noul Guvern
Constituţia spune că preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
După desemnare, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Atenţie! Constituţia nu prevede şi un termen în care Parlamentul să voteze un nou Guvern, astfel că învestirea Executivului Orban II poate fi amânată de cei de la PSD, chiar şi până la alegerile la termen.
Scenariul I: Guvernul Orban II nu trece de Parlament, se trece la următorul pas pentru anticipate
O variantă este ca Guvernul Orban II să pice la vot, în Parlament. Astfel, se trece la următorul pas pentru anticipate. Preşedintele desemnează un nou premier, care, şi el, trebuie să pice la vot în Parlament. Este varianta pe care liberalii şi cei de la USR speră să o pună în practică.
Ce spune Constituţia:
ARTICOLUL 89
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Scenariul II: PSD tergiversează votul pe Cabinetul Orban II. Posibil atac la CCR
PSD ar putea să amâne un vot în Parlament, pe Guvernul Ludovic Orban II, profitând de faptul că are majoritate în Birourile Permanente ale celor două Camere, unde se stabilesc termenele pentru votul de învestitură.
Cu cât întârzie mai mult acest vot, cu atât şansele ca anticipatele să aibă loc, în această vară sunt mai mici.
Există şi un precedent. Pe 7 noiembrie 2009, Liviu Negoiţă, primar pe atunci la Sectorul 3 al Capitalei, a fost desemnat premier, de către preşedintele Traian Băsescu. El a chemat partidele la negocieri pentru formarea unui guvern de uniune naţională. PSD, PNL şi UDMR au refuzat să participe. Premierul desemnat Liviu Negoiţă a depus pe 9 noiembrie, la Parlament lista ministrilor si programul de guvernare, însă acest Executiv nu a mai fost supus votului, fiind blocat în Parlament.
O altă modalitate de a bloca anticipatele este atacul la CCR. PSD ar putea să atace la CCR desemnarea lui Ludovic Orban, pe motiv că acesta a fost demis de Parlament prin moţiune de cenzură.
Există însă un precedent, când premierul Emil Boc a fost demis de Parlament însă a fost desemnat, ulterior, de preşedintele Traian Băsescu, să formeze un nou Guvern.
Scenariul III: PSD votează Guvernul Orban II, pentru a anula anticipatele
Un alt scenariu arată că PSD ar putea ajuta la învestirea noului Guvern Orban II, asta deşi PNL şi USR nu se vor prezenta la vot, doar pentru a nu se ajunge la anticipate.
În acest caz, premierul Ludovic Orban ar avea ca variantă extremă doar demisia din funcţie, pentru ca anticipatele să devină realitate.