Ce se întâmplă important în lume, în 10 știri. Investițiile uriașe ale Microsoft în Europa, înfrățirea tehnologiei spațiale cu medicina și cum a lovit criza COVID IT-ul

1. Cum ar putea deveni România un jucător important în domeniul bazelor de date

Ministrul justiției Cătălin Predoiu face pe blogul său o pledoarie pentru reglementarea datelor, crearea unui cadru legislativ pentru acest domeniu putând aduce un avantaj semnificativ României în competiția cu alte țări.

Legi inovatoare privind stocarea datelor, siguranța acestora, reutilizarea datelor nu doar ne-ar crea o nișă strategică, dar investiția în “centre de date” ne-ar plasa cu mulți pași înainte și în privința utilizării energiei regenerabile. Deja lupta între state, chiar dacă nu neapărat la vedere, este acerbă pentru atragerea de investiții în astfel de fabrici ale viitorului.

Cătălin Predoiu:

Utilitatea bazelor de date este adusă în discuție tot mai des și în criza COVID, unde, în combinație cu inteligența artificială (AI), poate ajuta la modelarea evoluției pandemiei. De altfel, cele două, datele și AI, sunt vehiculate de ani buni ca instrumente indispensabile în gestionarea răspândirii bolilor.

Ministrul justiției recunoaște supremația marilor jucători din branșă, însă crede că România are o șansă să li se alăture, în următoarea decadă.

Recomandări

Migranți transportați în cuști metalice sudate sub caroserie. Fost polițist, lider al grupării infracționale: „Dacă îs mari, mai mult de 6 nu”

Amazon, Apple sau Microsoft au construite ecosisteme globale. Ce-ar putea atunci să-și asume reprezentanți de foarte înalt nivel ai statului român? Spre exemplu, ar putea să decidă ca, în decursul a 10 ani, miile de “centre de date” ale administrației publice (servere pe sub birouri, camere tehnice inadecvate ș.a.m.d.), să fie regrupate în câteva centre ultramoderne.

Cătălin Predoiu:

2. “Prospera Elveție” va fi lovită la fel de tare de criza financiară ca restul lumii. Banca Națională a Elveției: “Costul pandemiei va fi uriaș”

Săptămâna trecută, un raport al Comisiei Europene arăta că statele din Uniunea Europeană vor fi lovite de cea mai mare criză economică din istorie.

Grecia, Italia și Spania ar urma să stea cel mai rău, cu o contractare economică de 9% (chiar mai mare, în cazul Greciei).

Thomas Jordan a declarat că, din punct de vedere economic, “costul pandemiei va fi uriaș” și vor trece ani buni până la recăpătarea stabilității financiare. Practic, Jordan a întărit predicția renumitului economist Nouriel Roubini, care încă din martie a spus că efectul COVID-19 asupra economiei mondiale este cel mai puternic șoc înregistrat vreodată.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

Criza COVID costă statul elvețian între 11 și 17 miliarde de franci elveției lunar, scrie Swiss Info, în condițiile în care economia e la 70-80% din capacitate. E prevăzută o contractare a economiei de 6,7% în 2020 și o creștere semnificativă a ratei șomajului.

Multă lume încă nu realizează ce impact vor avea aceste cifre asupra prosperității elvețiene. Sunt costuri pe care le vom deconta mulți ani de acum încolo.

Thomas Jordan, președintele Băncii Naționale a Elveției:

3. Telediagnoza, posibilă cu ajutorul tehnologiei spațiale. Contact medic-pacient: 0%

Avântul forțat pe care l-a luat telemedicina în criza COVID, care a impus distanțarea socială inclusiv între medici și pacienții lor, acolo unde nu a fost/nu este necesar consultul față în față, nu va fi stopat după stingerea pandemiei. Din contră, trece la un alt nivel: telediagnoza.

Conform Innovation Origins, radiologii, cardiologii și alți specialiști care își bazează diagnosticul pe radiografii și ecografii și-ar putea examina și diagnostica pacienții fără contact direct, cu ajutorul tehnologiei spațiale furnizate de Agenția Spațianlă Europeană – un braț robotic conectat la echipamentele de radiologie ori la ecograf și acționat de la distanță.

Recomandări

Exclusiv în limba română, în Libertatea, fragmente din cea mai așteptată carte a anului la nivel internațional, „Patriot”, memoriile lui Aleksei Navalnîi

Sistemul e folosit deja pentru examinări cardiologice, abdominale, pelvine și urinare în spitale și azile din zone rurale izolate din Europa și Canada, unde nu există medici specializați în anumite domenii, dar și în câteva penitenciare. Acum se ia în considerare extinderea utilizării lui.

Această tehnologie a fost dezvoltată inițial pentru a asigura serviciile de imagistică de care au nevoie astronauții în experimentele efectuate în spațiu.

4. Interesul tinerilor pentru alegeri, crescut cu ajutorul unui joc cu pisici

O echipă de studenți de la University of Southern California (USC) a creat un joc pentru telefonul mobil menit să crească interesul tinerilor pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc la sfârșitul acestui an în SUA, relatează Venture Beat. Se numește Cats Your Vote (un joc de cuvinte care inversează literele din cast, cast your vote însemnând votează, pentru a forma cats, adică… pisici) și poate fi descărcat gratis.

Este democrația din lumea reală transpusă într-un joc pe mobil. Am vrut să familiarizăm tinerii cu acest proces, să vadă ce înseamnă să te implici și că fiecare decizie are consecințe.

Francesca Palamara, studentă USC, parte a echipei care a creat jocul:

5. Pierderi de un miliard de euro pentru industria europeană a aviației

Industria aviatică este una dintre cele mai lovite de criza COVID. În Europa, aceasta ar putea înregistra pierderi de un miliard de euro, arată un raport al Parlamentului European, citat de Space News.

Șapte europarlamentari din Franța, Italia, Germania, Portugalia și Cehia cer insistent un plan de susținere a companiilor aeriene incapacitate de pandemie, într-o scrisoare adresată comisarului european Thierry Breton, responsabilul pentru industria aviatică din Comisia Europeană.

Acest fond e parte a masterplanului Uniunii Europene intitulat Multianual Financial Framework, care încă e în dezbatere, pentru că se încearcă plierea lui, având în vedere situația nou-creată de pandemia de COVID, pe redresarea economică a Europei.

6. Microsoft investește 2,5 miliarde de dolari în proiecte cloud în Italia și Polonia

Microsoft a anunțat că va investi 1,5 miliarde de dolari în Italia și un miliard de dolari în Polonia, în deschiderea unor centre de date care vor furniza servicii cloud pentru companii și instituții guvernamentale, relatează Tech Portal și Reuters.

Microsoft a decis investiția în Italia după ce alți doi giganți s-au extins în zonă – Amazon Web Services a inaugurat săptămâna trecută un centru de date la Milano, iar Google a încheiat un parteneriat cu Telecom Italia. Partenerul Microsoft este Poste Italiane.

În Polonia, pe care autoritățile încearcă s-o transforme într-un centru regional pentru tehnologie prin parteneriatul cu Microsoft, gigantul american a încheiat un acord pe 7 ani cu furnizorul de servicii cloud național, Chmura Krajowa.

7. Creștere spectaculoasă a competițiilor sportive online. Ar putea egala FIFA eWorld Cup fenomenul FIFA World Cup?

Piața competițiilor sportive online crește spectaculos de la an la an, unul dintre cele mai notabile salturi înregistrându-se în cazul FIFA eWorld Cup.

Jumătate din populația globului a urmărit, conform datelor de audiență, citate de Goal, Cupa Mondială desfășurată acum doi ani în Rusia, 2018 World Cup devenind cel mai vizionat eveniment sportiv din istorie. Audiența competiției a crescut de la 3,2 miliarde, cât s-a înregistrat în 2010 și 2014, la 3,5 miliarde în 2018.

Electronic Arts, dezvoltatorul FIFA eWorld Cup, susține că nu urmărește să înlocuiască FIFA World Cup, ci ar vrea ca ele să coexiste.

8. 40% din firmele europene din domeniul IT și-au înghețat recrutările

Platforma europeană de recrutare talent.io a analizat datele a 832 de companii de IT din Londra, Berlin, Munchen, Hamburg, Amsterdam și din câteva orașe din Franța, pentru a vedea care a tendința pieței de recrutare, în contextul crizei COVID, notează Tech.eu.

27% din companii arată că pandemia nu le-a impactat decât în foarte mică măsură businessul și procesul de recrutare, majoritatea angajărilor preconizate urmând să se deruleze conform planurilor, în vreme ce 3% raportează un impact pozitiv, adică o creștere a angajărilor, ca urmare a creșterii cererii de servicii.

Este o scădere îngrijorătoare, mai ales în cazul Londrei, care e unul dintre cele mai importante hub-uri IT din lume.

Jonathan Azoulay, cofondator talent.io:

9. Coreea de Sud mizează pe 5G și AI pentru a obține o creștere economică după criza COVID

Tehnologia 5G și inteligența artificială – sau AI – sunt coordonatele pe care Coreea de Sud intenționează să se “așeze” după stingerea pandemiei de coronavirus, pentru a da impuls economiei și a crea noi locuri de muncă, relatează Taipei Times.

Guvernul de la Seul a anunțat că fondurile pentru dezvoltarea acestui proiect de anvergură vor fi alocate din bugetul anual, dar și dintr-un buget pentru situații de urgență, “la care se lucrează chiar acum”. Nu a specificat însă despre ce sumă este vorba.

10. Trecerea pe energie regenerabilă, o soluție pentru scăderea facturilor în procesul de fabricație

Un studiu realizat de Dan Nahum, economist la Centre for Future Work, Australia, arată care ar putea fi soluția pentru scăderea facturilor în procesul de fabricație la nivel global.

Australia trece printr-un proces complex de transformare a industriei, care în viitor ar urma să se bazeze în totalitate pe energie regenerabilă.

În prezent, la o analiză a costului pe ciclul de viață al produsului, reiese că e mai ieftină fabricarea acestuia cu ajutorul energiei solare și/sau eoliene decât folosind combustibilii fosili, susține economistul. Iar în viitor, avantajele vor fi și mai mari.

În 2050, economiile anuale ar urca la 2,2 miliarde de dolari, conform aceleiași simulări.

Urmărește-ne pe Google News