Ministerul Apărării al Federației Ruse a declarat pe 22 aprilie că Rusia ia în calcul, după preluarea controlului asupra Donbasului și sudului Ucrainei, lansarea celei de a doua faze a „operațiunii speciale militare”, care prevede ieșirea la Transnistria, „unde există și fapte de oprimare a populației de limbă rusă”.
Două zile mai târziu, mai multe explozii au avut loc în Tiraspol și în localitățile Maiak și Parcani din Transnistria.
Ce înseamnă asta pentru Republica Moldova și care sunt prognozele în regiune, explică Dionis Cenușă, citat de Meduza.
O încercare de a destabiliza regiunea
„Se observă o încercare de a destabiliza regiunea, dar nu este încă clar cine o face”, susține politologul, precizând că Ucraina și Rusia dau vina una pe cealaltă pentru exploziile din Transnistria.
Situația din Transnistria depinde în mare parte de succesele sau insuccesele armatei ruse în zona Odesei, susține expertul.
Dacă armata lui Putin va ajunge în Transnistria, acest pas nu va fi considerat un atac direct asupra Republicii Moldova, deoarece Chișinăul consideră regiunea ca fiind deja sub ocupație.
„Apariția unor noi forțe rusești pe pământul Moldovei, inclusiv în Transnistria, va fi considerată un nou episod al agresiunii și o nouă inițiativă de ocupație”, analizează Cenușă pentru Meduza.
Atacurile și exploziile din ultimele zile i-au determinat însă pe unii transnistreni să-și facă bagajele și să părăsească regiunea separatistă, așa cum a arătat reporterul Libertatea Mircea Barbu în corespondența de la granița Moldovei cu Transnistria.
Moscova visa la federalizarea Republicii Moldova
Politologul Cenușă precizează însă că Rusia și-a dorit întotdeauna federalizarea Republicii Moldova, de aceea retragerea armatei ruse din Transnistria a depins mereu de „voința politică a Moscovei”. De 30 de ani, trupele rusești au rămas în regiunea separatistă, deși autoritățile de la Chișinău au cerut în repetate rânduri retragerea forțelor militare rusești.
În același timp, Rusia nu se poate baza nici pe munițiile de la Cobasna – localitate din stânga Nistrului cu rezerve de muniții – și nici pe aerodromul din Tiraspol.
„Rezervele militare din Cobasna sunt instabile, deoarece sunt vechi, iar aerodromul nu este chiar în stare bună pentru a conta pe el în cadrul unei operațiuni la scară largă. Acest lucru, însă, nu înseamnă că el nu poate fi folosit pentru o operațiune militară mai mică”, a spus Cenușă, adăugând că populația regiunii este prorusă, dominată de propaganda Kremlinului și va lupta de partea Rusiei în cazul unui conflict care să-i implice direct.
Dezinformarea și propaganda sovieto-rusă, aplicate timp de trei decenii, au lăsat o amprentă adâncă în conștiința colectivă a populației din Transnistria (mai puțin de jumătate de milion de oameni, n.r.)
Dionis Cenușă:
Transnistria și republicile separatiste din Donbas
Spre deosebire de republicile autoproclamate Donețk (DNR) și Luhansk (LNR), regiunea transnistreană „imită imaginea de stat, fără să fie recunoscut în plan internațional și nu poate funcționa fără sprijinul financiar al Rusiei și diferitelor scheme ilicite”, subliniază expertul asociat al Centrului de Studii Est-Europene.
Regiunea a demonstrat un anumit nivel de neutralitate față de Kiev, de care a depins, spre deosebire de DNR și LNR, care luptă de partea Moscovei și sunt coordonate direct de Moscova din 2014.
Dionis Cenușă:
Cu toate acestea, așa-numitul ministru al afacerilor externe de la Tiraspol a declarat într-un interviu pentru agenția rusă Interfax că Transnistria trebuie să se separe pașnic de Republica Moldova, așa cum „s-au despărțit Cehia și Slovacia”, invocând că alegerea proeuropeană a Chișinăului e o dovadă clară că Moldova și Transnistria au drumuri diferite.
Moscova va folosi divizarea societății moldovenești
Din păcate, Republica Moldova este divizată și destul de fragmentată din motive geopolitice, adaugă politologul.
O spune și directorul IMAS Chișinău, sociologul Doru Petruți, într-un interviu pentru Libertatea. Acesta subliniază că, în urma unui sondaj recent publicat de IMAS, se observă dualismul societății moldovene și tonul prorus prezent în societate: 44% dintre moldoveni cred că Chișinăul ar trebui să aibă o relație mai apropiată cu Rusia, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova cred că NATO și Zelenski sunt vinovați pentru războiul din Ucraina, iar 70% dintre ei cred că țara lor nu trebuie să susțină sancțiunile împotriva Rusiei.
Fragilitatea societății este cunoscută și alimentată de Kremlin, subliniază Cenușă. „Rusia cunoaște acest lucru și îl folosește în scopuri strategice pe teritoriul Moldovei, blocând parcursul său proeuropean”, a declarat politologul moldovean pentru publicația independentă Meduza.