12 comentariiCuprins:
Craterul care a apărut în 25 aprilie 2024 pe o stradă din orașul Slănic, înghițind un stâlp de electricitate sub privirile localnicilor, nu a putut fi stabilizat prin lucrările care s-au derulat în ultimele două luni.
Duminică, 11 august, la orele prânzului, oamenii au putut observa cum pământul „se lasă din nou”, o nouă groapă, cu adâncimea de peste un metru, s-a format, iar noi fisuri de mari dimensiuni au apărut în asfalt, dar și în pereții clădirilor din apropiere.
Craterul „s-a reactivat agresiv”
„Duminică, în jurul orelor 13.00 (n.r. – craterul) s-a reactivat agresiv. A început de sâmbătă, dar duminică s-a lăsat pământul cu mai mult de un metru și jumătate și s-a mărit diametrul. Se vede cu ochiul liber. Grav este că fisurile s-au apropiat la nici doi metri de blocuri, iar evoluția este agresivă. Chiar dacă nu sunt fisuri vizibile în pereți, oamenii din blocuri au început să anunțe că nu li se mai închid ușile. Sunt deplasate blocurile cu totul, se vede la îmbinare și se simte la uși care nu se mai închid. De la primărie ni se spune că totul este în regulă, dar noi vedem cu lucrurile evoluează și se tasează vizibil. Într-o jumătate de zi s-a tasat o jumătate de metru. Crăpăturile sunt vizibile în cerc, să zic pe o lungime de aproximativ 500 de metri”, a declarat Sorin Popescu, localnic.
Marian Pruteanu, managerul proiectului vizând oprirea eroziunii și stabilizarea solului, a explicat pentru Libertatea că lucrarea care se derulează în centrul orașului Slănic este departe de a fi finalizată. Fiind vorba despre o intervenție complexă, intervin în paralel experți în geotehnică, în rezistență și stabilitate pentru construcții civile, care iau decizii în funcție de rezultatele studiilor, unele finalizate, altele în derulare.
Care sunt posibilele cauze ale surpării
Un raport de expertiză tehnică de punere în siguranță, realizat de prof. univ. dr. Ing. Manole Stelian Șerbulea, din cadrul Universității Tehnice de Construcții București, arată că au fost identificate trei cauze care ar fi putut să provoace situația din Slănic:
– ploile abundente din amonte au produs o dolină (adâncitură în forma unei pâlnii),
– accident geologic – discontinuitate de tip pungă de noroi – care s-a extins până la pierderea stabilității (puțin probabil),
– eroziunea internă în urma căreia apele de adâncime au antrenat părți fine ale unor formațiuni permeabile creând zone afânate, o fântână sau o fosă care s-a prăbușit.
„Trebuie ținut cont că în urma burării cu refuz de ciur (n.r – pietriș de dimensiuni mari) a reieșit faptul că adâncimea zonei prăbușite la care se adaugă terenul înmuiat este de aproximativ 15-20 de metri”, se arată în raport. Profesorul universitar exclude ipoteza exploatărilor istorice sau a galeriilor către astfel de mine, „zonele în care s-a extras sare fiind doar cele cunoscute și în prezent”.
N-ar exista pericol de colaps imediat
În ciuda faptului că terenul din imediata apropiere a celor patru blocuri din centrul orașului Slănic se tasează văzând cu ochi, de la o zi la alta, Marian Pruteanu consideră că nu se impun evacuări în acest moment.
„Se continuă fenomenul de instabilitate început în 25 aprilie. Până acum s-a umplut caverna cu refuz de ciur (balast de dimensiuni mari). Au fost vărsate în groapă 40 de mașini, s-a executat o plombare provizorie a cavernei, care a cedat. Este un fenomen dinamic. S-a încheiat organizarea lucrării fenomenului de instabilitate, iar acum se propune o soluție de stabilizare a pârâului din zonă care credem noi ca alimentează apa din subteran”, a explicat Marian Pruteanu.
„Nici noi nu cunoaștem adevărul absolut”
Acesta a explicat că nici măcar experții nu cunosc care este cauza exactă a fenomenului care a dus la colapsarea terenului. „Este un fenomen rar, chiar unic în România. Interpretăm niște semnale. Conform interpretării vizuale pe care am făcut-o am dedus că nu exista pericol de colaps imediat”, a precizat managerul de proiect care a mărturisit că „nici noi nu cunoaștem adevărul absolut”.
În zona în care s-a format craterul din centrul orașului Slănic sunt amenințate patru blocuri de locuințe, două cu trei etaje și alte două cu câte patru niveluri. În primăvară, la apariția primelor semne că pământul se scufundă, autoritățile din Prahova au dispus evacuarea blocurilor prin lansarea de mesaje de tip RoAlert. Ulterior oamenii au fost lăsați să revină acasă.