ComenteazăLegea pensiilor, amânată pentru 2019
Președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunțat miercuri seara că valoarea punctului de pensie va crește de la 1.000 de lei la 1.100 de lei anul viitor.
Pe de altă parte, legea pensiilor a fost amânată pentru dezbateri în anul 2018, iar aplicarea acesteia se va face, cel mai probabil, din anul 2019, care este an electoral.
Anterior, Olguța Vasilescu – ministrul Muncii – a declarat că legea pensiilor a fost finalizată și că 5 milioane de pensii vor fi recalculate. Aceasta urma să fie trimisă Parlamentului în luna octombrie.
Acum însă Liviu Dragnea, președintele PSD, spune că niciodată nu s-a luat în calcul ca aceasta să se aplice din 2018. ”Despre o nouă lege a pensiilor care este aproape finalizată, practic, ca proiect, v-am spus mereu şi vă spun în continuare: niciodată nu a fost vorba ca ea să fie prinsă ca prevedere bugetară în bugetul pe anul 2018, pentru că ar fi însemnat că fim nerealişti”, a spus Dragnea, potrivit Mediafax.ro.
Întrebat despre faptul că autoritățile au promis legea în octombrie, Dragnea a spus că „la vremea la care noi am discutat despre acest lucru, o spunem cu sinceritate, niciunul dintre noi nu ştia, nu avea dimensiunea grozăviei din interiorul sistemului de pensii din România”.
Pilonul II de pensii, vizat de stat
Concomitent, atât Liviu Dragnea, cât și Călin Popescu Tăriceanu, au declarat că încă se analizează posibilitatea ca Pilonul II de pensii să devină opțional.
”Despre pilonul II de pensii şi despre posibilitatea de a opta – este vorba de o chestiune facultativă – ne menţinem punctul de vedere pentru că este un drept firesc al românilor să opteze pentru că, până acum, ei nu au optat. Ei au putut să opteze ce agent economic să meargă, nu să opteze dacă intră sau nu în pilonul II. Faptul că se va da posibilitatea – şi nu vom ajunge la o decizie finală foarte târziu – mi se pare un lucru bun şi care nu poate deranja”, a declarat Dragnea, conform Mediafax.ro.
Tăriceanu a afirmat că acum se așteaptă un punct de vedere din partea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) în această privință.
Problema o constituie faptul că în cazul în care oamenii aleg să nu mai cotizeze la fondurile private, atunci banii se duc la stat și din aceștia se vor plăti pensiile actualilor pensionari.
Practic, statul dorește ca în acest mod să aibă o sursă suplimentară de bani la bugetul de pensii.
Ping-pong cu contribuțiile sociale
Pe de altă parte, Coaliția nu renunță la trecerea contribuțiilor sociale la angajat, măsură aprig contestată de către sindicate. Acestea au anunțat proteste ample în perioada următoare dacă Guvernul nu renunță la măsură.
De altfel, președintele PSD, Liviu Dragnea, declara la rândul său recent că legea salarizării bugetare nu va putea fi aplicată dacă trecerea contribuțiilor nu are loc, iar Bogdan Hossu – liderul Cartel Alfa – a afirmat că s-a încercat un ”șantaj” al sindicaliștilor.
Dispar fondurile de șomaj și condiții grele de muncă
Legea salarizării prevede majorarea salariilor cu 25% de la 1 ianuarie 2018, dar dacă se trec contribuțiile sociale la angajat atunci majorarea ar fi de fapt de doar 4%. Pe de altă parte, sindicatele reclamă că prin această trecere vor rămâne fără finanțare o serie de fonduri, precum cel de șomaj, cel de accidente de muncă și boli profesionale, cel pentru garantarea creanțelor în cazul insolvenței și cel pentru concedii medicale și indemnizații.
De altfel, România ar fi singurul stat din Uniunea Europeană unde angajații vor suporta toate contribuțiile sociale.
Guvernul intenționează să facă trecerea concomitent cu reducerea cuantumului total al acestora de la 39% la 35% și cu reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru ca efectul să fie neutru la angajat, adică pentru ca salariile să nu scadă.
Se renunță la eliminarea impozitului pe venit pentru salariile sub 2.000 de lei
Guvernul renunță, însă, la scăderea impozitului pe venit de la 16% la 0% pentru angajații cu venituri sub 2.000 de lei, care era prevăzut în programul de guvernare.
”De anul viitor, impozitul va scădea de la 16% la 10% pentru absolut toate veniturile, dar neimpozitarea salariilor de până la 2.000 de lei nu va mai fi implementată în această perioadă şi până la sfârşitul anului. Guvernul îşi menţine, totodată, decizia de a transfera contribuţiile sociale integral de la angajator la angajat”, a spus Ionuţ Mişa, într-o emisiune la Antena 3, conform Mediafax.ro.
Creșterea taxării pentru PFA-uri
În schimb, trecerea contribuțiilor la salariat înseamnă o creștere a taxării cu 20% pentru circa 600.000 de români, respectiv avocați, notari, cei plătiți pe drepturi de autor și fermieri. În principal, sunt afectate toate PFA-urile.
Scad salariile la privat?
O altă problemă este că salariile ar putea scădea cu 20% în mediul privat odată cu această trecere a contribuțiilor, deoarece ele vor deveni sarcina angajaților. Pentru a preveni acest lucru, Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor, a anunțat că Guvernul va obliga firmele să nu scadă salariile.
Însă juriștii au dubii că Executivul poate modifica prin ordonanță de urgență contracte private, iar măsura ar putea cădea la Curtea Constituțională.
Taxă de solidaritate de 2%
Pe de altă parte, tot Ionuț Mișa a anunțat ieri că de anul viitor va exista o taxă de solidaritate de 2%. Aceasta va fi plătită de către angajatori și va fi raportată la fondul de salarii.
Mișa a justificat noua taxă prin faptul că este obligatorie, ca urmare a unei directive europene, fără a specifica mai exact care este aceasta.
De asemenea, el a argumentat că sindicatele au cerut ca o parte din contribuțiile sociale să rămână la angajatori pentru a fi responsabilizați.
”Este o directiva europeană care reglementează pentru fondul de salarii o anumită taxă. Nu numai mediului privat, ci si sistemului public. 0,25 este valoarea exactă a taxei. Taxa o plăteşte angajatorul la fondul de salarii.
Au fost foarte multe discuţii cu sindicatele care spuneau: domne, nu va rămâne nicio responsabilitate în sarcina angajatorului. Dacă el trebuie să plătească pentru angajat, dar nu va fi responsabil din acest punct de vedere, va crea o problemă angajatului în sine. Lăsaţi taxe şi la nivelul angajatorului astfel încât să vă puteţi îndrepta asupra lui, să puteţi realiza ulterior nişte măsuri de coerciţie pentru a putea răspunde faţă de bugetul de stat pentru neplata acelei sume.
Şi am zis ok, transferăm o parte din aceste contribuţii şi la nivelul angajatorului să aibă şi el o responsabilitate faţă de bugetul de stat”, a argumentat Mişa, potrivit sursei citate.
Programul de guvernare prevede o ”taxă de solidaritate” pentru cei cu salarii mari, însă premierul Mihai Tudose anunța la finele lunii iulie că a renunțat la aceasta.
Split TVA doar la companiile rău-platnice
Concomitent, Guvernul renunță parțial la plata defalcată a TVA, iar măsura se va aplica doar companiilor rău-platnice și celor din insolvență. Pentru ceilalți agenți economici, split TVA va fi opțional.
„TVA split se va aplica de la 1 ianuarie pentru cei care sunt rău-platnici şi pentru societăţile care sunt în insolvenţă. Restul, numai cei care doresc să opteze voluntar”, a spus miercuri Tăriceanu, la finalul şedinţei coaliţiei de guvernare.
El a mai precizat că TVA split nu urmăreşte să inducă o dificultate pentru operatorii economici și că ținta este reducerea evaziunii. „Ceea ce ne interesează pe noi este să eliminăm evaziunea fiscală în domeniul TVA-ului şi, de aceea, cei care au un istoric de rău-platnici şi la data de 31 decembrie vom constata că fie obligaţiile de plată a TVA-ului, fie celelalte obligaţii către bugetul de stat nu sunt achitate, vor trece la TVA Split. Şi dacă îşi corectează comportamentul, atunci pot să iasă de sub incidenţa acestei măsuri”, arată șeful ALDE, citat de Mediafax.ro.
Problema o constituie faptul că Fiscul vrea ca din contul de TVA să execute și alte datorii.
Mai mult, Libertatea a scris că o serie de firme s-au trezit că au cont de TVA, deși nu optaseră pentru această măsură.
Guvernul a adoptat contul separat de TVA de curând, iar măsura este opțională de la 1 octombrie și obligatorie de la 1 ianuarie.
Aceasta va fi modificată în Parlament.
La nivel macro stăm bine, tot ce ne trebuie sunt banii
Pe de altă parte, liderii Coaliției au declarat că România se va încadra în deficitul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) al anului viitor. Acesta este estimat că se va ridica la 901 miliarde de lei, ceea ce înseamnă peste 196 de miliarde de euro, nivel-record pentru România.
Un orădean a tapetat un autoturism cu bileţele post-it. Motivul pentru care bărbatul a făcut asta. “E alimentat cu energie divină?”
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!