Ce sistem de diagnostic a inventat o femeie după ce a văzut cum a fost extirpat sânul unei paciente care n-avea cancer!

Maria Sievert este o tânără de 30 de ani din Germania. Blondă, zveltă şi zâmbitoare, îţi poate vorbi cu orele despre problemele cu care se confruntă laboratoarele de anatomie patologică şi cum şi-a propus să scadă rata de diagnosticare greşită a cancerelor. Cu gândul ăsta, ea şi soţul ei au fondat start-up-ul Inveox, în jurul unei idei simple. Vor să automatizeze şi să digitalizeze inteligent diagnosticul histopatologic, pentru cancer şi nu numai.

Am întâlnit-o la Budapesta, la Woman Award oferit de EIT, o structură a Uniunii Europene menită să impulsioneze inovaţia şi start-up-urile din tehnologie.

Povestea Mariei a început când a cunoscut o femeie care primise un diagnostic teribil, un tip foarte agresiv de cancer mamar.

“Şi la 48 de ore după ce sânii îi fuseseră îndepărtaţi chirurgical, laboratorul de anatomie patologică şi-a dat seama că avusese loc o încurcătură cu altă pacientă. De fapt, această femeie nu avusese cancer niciodată. Iar această încurcătură în date putea fi prevenită cu tehnologie modernă”, a povestit Maria pentru Libertatea.

La rândul său, partenerul Mariei, Dominik a început să studieze biotehnologie moleculară după ce şi-a pierdut bunicul din cauza cancerului.

Amândoi voiau să construiască instrumente prin care să-i ajute pe medici să-i ajute, la rândul lor, pe pacienţi.

Inteligenţă artificială şi mai puţine erori în diagnosticarea cancerului

“Mi-amintesc prima vizită într-un laborator de anatomie patologică şi ştiu c-am fost şocată. Astăzi putem urmări aşa uşor un colet pe care îl aşteptăm, fiindcă îi este alocat un număr de identificare. Însă în laborator, totul, inclusiv probele, era gestionat cu hârtii scrise de mână, cu risc mare de-a eticheta sau organiza greşit nişte informaţii”, a povestit Maria pentru Libertatea.

Soluţia dezvoltată de echipa Mariei include un software ce foloseşte inteligenţa artificială pentru a creşte rata diagnosticelor corecte şi a limita numărul de erori, dar şi un aparat şi recipiente speciale pentru gestionarea probelor.

Mai exact, anatomopatologul introduce datele pacientului în acest soft: toate informaţiile necesare pentru a pune un diagnostic (de la istoricul personal, familial, la ce suspectează medicul că boala ar putea fi etc). Mai apoi, probele pacienţilor vor fi prelucrate în recipiente speciale care permit manipularea de un aparat ce automatizează citirea lor, dar şi scanează şi fotografiază la înaltă performanţă mostrele.

Cu ajutorul software-ului, imaginile sunt apoi comparate – şi aici intervine inteligenţa artificială – cu întreaga bază de date de imagini din sistem. Soft-ul învaţă să interpreteze tot mai bine aceste imagini, iar asta pavează calea spre un diagnostic automatizat.

Cu sistemul lor, Maria şi Dominik vor, pe termen mediu, să reducă masiv eroarea umană din laboratoare, mai ales, încurcăturile de mostre sau de date ale pacienţilor, care, potrivit unui studiu realizat la Universitatea din Pittsburgh, poate ajunge şi la 15% în unele laboratoare.

Sistemul e deja implementat în 40 de laboratoare din Germania şi urmează să fie adus în Spania, Marea Britanie, Italia, Elveţia sau Polonia.

Pe termen lung, scopul inovaţiei este perfecţionarea diagnosticului.

“Cu cât vom avea mai multe date şi imagini, cu atât vor fi mai buni şi algoritmii noştri, şi vom putea furniza mai multă informaţie medicilor pentru diagnostic”

Maria Sievert, antreprenoare

Citiți aici mai multe povești ale femeilor extraordinare pe care reporterul Liberatatea le-a întâlnit la conferința din Budapesta:

Revolta femeilor europene care reinventează tehnologia: “Abia aştept să nu mai fie nevoie de o categorie specială de premii pentru femeile antreprenoare!”

Urmărește-ne pe Google News