Ce spun medicii după ce Tătaru a cerut explicații pe decesele COVID-19: “Dacă România ar ajunge la cea mai mare mortalitate din Europa n-ar trebui să mire pe nimeni”

În UE, România este a opta ţară ca număr total de cazuri de COVID-19 diagnosticate până în prezent şi a noua ca număr total de decese, spun datele Centrului European de Prevenţie şi Control al Bolilor- ECDC. 

Olanda, dublu cazuri, de trei ori mai puțin morți

În România, în ultimele două săptămâni, mortalitatea per capita a fost de 3,6 decese la 100.000 de locuitori -cea mai mare din Europa, atinsă doar de noi şi de spanioli – unde sunt însă aproape de două ori mai multe cazuri de COVID-19 în aceeaşi perioadă. 

Potrivit aceloraşi date ECDC, olandezii au avut, în aceste 14 zile, un număr dublu de cazuri COVID-19 dar de 3 ori mai puţine decese COVID-19 per capita: 1,2 la suta de mii de locuitori. 

Libertatea a vorbit cu mai mulţi specialişti din sistemul medical pentru a vedea de ce România conduce, în valul al doilea al pandemiei, clasamentul fatalității, raportat la populaţie.

“Avem mortalitate mai mare la orice boală, şi atunci de ce să facă excepţie COVID-ul?” 

Recomandări

Toți oamenii lui Klaus Iohannis din funcții publice bine remunerate. Președintele a ratat negocierea pentru propria persoană

“Explicaţia poate fi că pacienţii ajung mai târziu la spital. Poate că nu sunt la fel de bine îngrijiţi, poate iau infecţii nosocomiale din spital. Cred că acestea sunt explicaţiile posibile pentru rata mai mare a mortalităţii în România.”- rezumă situaţia medicul Băicuş, profesor la UMF Carol Davila şi şeful secţiei de medicină internă Spitalul Colentina, spital suport COVID.

L-am întrebat pe internist şi de ce crede că în alte ţări rata mortalităţii a scăzut faţă de valul din primăvară, în vreme ce, în România, acest lucru nu se întâmplă.

Avem şi o populaţie cu un număr mai mare de comorbidităţi, mai prost îngrijită. Suntem o ţară mai puţin civilizată. Şi atunci mortalitatea e mai mare pentru orice boală. Nu e o excepţie COVID-ul. Avem mortalitate mai mare la orice boală şi atunci de ce să facă excepţie COVID-ul?

Cristian Băicuş:

Dr. Băicuș crede că și infecțiile nosocomiale joacă un rol

Nu este cunoscut în acest moment impactul infecţiilor intraspitaliceşti, dar şi acestea ar trebui luate în calcul de guvernanţi, mai crede medicul. 

Recomandări

Cei 50 de consilieri din cele 8 partide care fac parte din noul Consiliu General al Municipiului București | VIDEO

“E posibil ca autorităţile să nu aibă date legate de infecţii nosocomiale. Probabil că la cei care ajung să fie intubaţi, mortalitatea este mai mare din cauza infecţiilor nosocomiale”.

Din primăvară până astăzi, ţările europene şi-au adaptat protocoalele în funcţie de studiile publicate între timp şi ce-a mai arătat experienţa clinică. 

Internistul Băicuş mai punctează o problemă care ţine de o aliniere incompletă a protocoalelor din România la ghidurile internaţionale. 

“S-a introdus cortizonul, s-a renunţat la antivirale gen Plaquenil şi Kaletra, pe care noi le-am menţinut în protocoale. Bine, pe primul loc e remdesivirul, dar cum remdesivir de multe ori nu ai, atunci scrie acolo să dai Kaletra. Or, dacă la remdesivir este posibil să aibă efect, Kaletra aproape sigur nu are. Şi Paquenil aproape sigur nu are. Despre dexametazonă e singurul medicament care ştim că salvează vieţi, în rest încă suntem într-o necunoscută.”

Dr. Andreea Moldovan: ”Sunt cu siguranţă şi infecţiile nosocomiale”

Dr. Andreea Moldovan, director medical la Spitalul de Boli Infecţioase Braşov, crede că mortalitatea crescută în România, în al doilea val, are la bază mai mulţi factori, o parte datând cu mult dinaintea pandemiei, precum subfinanţarea cronică a sistemului medical.

Recomandări

Vladimir Putin a condus antrenamentul forțelor nucleare ruse, în timpul căruia a fost testată „o lovitură nucleară masivă” | VIDEO

Este terenul pe care survine boala: o populaţie în vârstă, cu multe comorbidităţi, mai mult sau mai puţin tratate şi ţinute sub control. Sunt cu siguranţă şi infecţiile nosocomiale, care pot să apară pe parcursul evoluţiei unui pacient critic, intubat şi ventilat.

Dr. Andreea Moldovan:

Nu se face o raportare a infecţiilor nosocomiale separat pe cazurile de COVID-19. Spitalelor li se cere să raporteze ca şi până acum infecţiile nosocomiale când apar. Însă, dacă Ministerul sau INSP nu au datele centralizate şi la zi – după cum Libertatea a scris şi în mai, şi în septembrie –  este pentru că “nu mai trimit din teritoriu”, crede dr. Moldovan.

Cineva trebuie să le colecteze, să le prelucreze, să le trimită, şi e toată lumea acum prinsă cu toate, încât nu ştiu cât de multă înclinare se mai dă acestui lucru. A fost o perioadă când se raportau mai riguros infecţiile nosocomiale. Acum poate mai puţin.

“Nu ai cum să mergi performant cu o maşină veche, cârpită şi hârbuită”

Pentru dr. Moldovan, problema nu este la adaptarea protocoalelor pentru COVID-19, ci la sistemul de sănătate în care sunt aplicate aceste tratamente. 

“Ca protocoale de terapie COVID-19, mergem pe ceea ce se merge la nivel internaţional. Bineînţeles că sunt condiţii mai precare în România, comparativ cu Olanda, de exemplu, de îngrijire, de dotare, de numărul de paturi disponibile. Este o diferenţă pe care o ştim cu toţii.”

Sănătatea a fost subfinanţată constant. Nu ai cum să mergi performant cu o maşină veche cârpită şi hârbuită. Este tot ceea ce am clădit cu toţii prin această subfinanţare.

Dr. Andreea Moldovan:

Oamenii se tem, vin după 8-9 zile de la declanșarea simptomelor

O altă problemă ţine de faptul că mulţi bolnavi COVID-19 ajung la spital la mult timp după ce apar simptomele. 

“Chiar ieri am fost de gardă şi au fost o mulţime de pacienţi pe care i-am văzut şi-mi spuneau că au simptome de o săptămână de 8 zile, de 9 zile, şi nu au venit la spital. Oamenii se tem, amână, sau nu conştientizează, nu recunosc o problemă”. Dar este o prezentare tardivă. Multe din personalităţile de care am auzit cu toţii, care au decedat, inclusiv cadre medicale, au intrat în această categorie, de adresare tardivă la medic”, a mai spus, pentru Libertatea, dr. Moldovan.

Infecţionista crede că epidemia nu a scăpat încă de sub control în România, dar acest pericol este real, şi dublat de suprapunerea epidemiei de coronavirus cu cea de gripă. Printre soluţii, dr. Moldovan enumeră:

• mai multe controale şi acţiuni corective, unde regulile nu sunt aplicate 
• mutarea mai multor activităţi din învăţământ în online
• o creştere a capacităţii de diagnostic: “pentru că e clar o problemă de a putea izola din punct de vedere epidemiologic pacienţii pozitivi şi de a preveni infectările. Acest lucru este mai puţin eficient acum, pentru că este clar o transmitere comunitară mult mai mare faţă de cât a fost în primăvară”.

Tătaru a cerut explicații

În România rata de fatalitate a cazurilor, potrivit datelor colectate de specialiştii Johns Hopkins, este, la momentul actual, 3,5%, ceea ce ne plasează pe locul 13 în Europa şi pe locul 34 în lume, de la începutul crizei. Această rată spune, practic, câte din diagnosticele de COVID-19 duc la decesul pacientului. 

Nu doar medicii, ci și Ministerul Sănătății este preocupat de faptul că România conduce clasamentul european al mortalităţii raportate la populaţie, în fapt un clasament al neputinței de a apăra viața propriilor cetățeni.

”Da, am trimis recent câteva dintre explicațiile noastre”, a confirmat pentru ziar doctorul timișorean Dorel Săndesc, vicepreședintele Societății medicilor ATI. 

Dr. Săndesc crede că la noi mor acum bătrânii vulnerabili, care în Occident au murit în primăvară

”Avem în prezent cea mai mare rată a mortalității, dar suntem încă departe de valorile pe care, la un moment dat, le-au atins Marea Britanie, Franța, Italia sau Spania”, a spus Săndesc. Medicul ATI susține că ”am greși dacă am spune că rata mortalității pe două săptămâni reflectă situația epidemiologică sau nivelul îngrijirilor”. 

Săndesc vrea ca situația să fie privită pe cele 7 luni pentru că el crede că vor exista schimbări, în sensul scăderii deceselor în România.

El susține că cifrele epidemiei au un ”implacabil al lor”. Conform lui Săndesc, în țările din cu mortalitate mare din Occident, au fost atinse, acum câteva luni, segmentele de populație care la noi suferă în prezent. E vorba în primul rând de cei din centrele de îngrijiri și oamenii foarte în vârstă.

Bătrânii noștri nu au mobilitatea și stilul de viață al celor din Italia sau Spania. Ai noștri s-au păzit în prima fază. Din păcate, acum a apărut ”oboseala epidemiei” și oamenii nu se mai protejează în aceeași măsură, iar cei bătrâni ajung să fie obolul dureros de victime plătit de România pentru această epidemie.

Dorel Săndesc:

Săndesc își alege cuvintele, știind că fraza care urmează poate ridica proteste: ”Poate că vom ajunge la concluzia, peste un an, că obolul de victime al coronavirusului a fost inevitabil pentru orice țară”.

„Tratamentul este același în Italia și la noi”

L-am întrebat pe dr. Săndesc ce facem însă dacă peste două, trei luni, ne menținem la o rată unică de mortalitate în Europa? Dacă vom continua să avem -cum am avut în ultimele 14 zile- un număr dublu de decese raportat la numărul de locuitori faţă de  Bulgaria și de 18 ori mai mare decât în Germania? Nu putem vorbi atunci și de erori în tratamentul din România? 

”Tratamentul este același în Italia și la noi. Și dubiile sunt aceleași”, a spus el, atrăgând atenția că boala are multe incertitudini. 

”La finalul lui septembrie, a avut loc o conferință online cu 3.000 de participanți, medici care tratează COVID”, povestește specialistul ATI. ”L-am întrebat pe profesorul Paolo Pelosi, un binecunoscut medic de terapie intensivă din Genoa, cum tratează ei. Ne-a spus că au apărut câteva certitudini și au rămas o sumedenie de necunoscute”.

Profesorul Pelosi ne-a spus că intubarea nu e în niciun caz contrarecomandată, ea salvează vieți, doar că nu e recomandată în cazuri precoce. Un alt lucru știut e acela că oxigenarea administrată poate fi mai puternică în cazul bolnavilor de COVID decât în cazul altor boli.

Dorel Săndesc, medic ATI:

„Știți, până la urmă, s-o spunem și așa”

Săndesc, care face parte și din comisia pentru management clinic şi epidemiologic COVID-19 a Ministerului Sănătății, afirmă că e posibil și scenariul cel mai pesimist: ca sistemul nostru de sănătate să cedeze în fața supraaglomerării și mortalitatea să se mențină la niveluri nemaiatinse, după primele luni, în alte țări.

”Știți, până la urmă, s-o spunem și așa. Avem, din toată Europa, cele mai mici alocări bugetare pe sănătate de decenii încoace.  Dacă România ar ajunge la cea mai mare mortalitate din Europa n-ar trebui să mire pe nimeni”, a răspuns el.

Dr. Imbri: “Avem un popor bolnav care nu se mai poate apăra cum trebuie”

Ioan Imbri, managerul Spitalului “Victor Babeş” din Capitală, crede că există o explicaţie primară pentru numărul mare de morţi din România: starea proastă de sănătate a populaţiei încă dinaintea pandemiei.

“Noi nu am avut un sistem de prevenţie, nu acum, când e vorba de COVID, e vorba de ani de zile: cum ne alimentăm, cum trăim, cum respirăm, cum ne mişcăm. Nu ne vaccinăm copiii – mai nou. Suntem consumatori pofticioşi de tot ce înseamnă tutun, alcool, alimentaţie proastă. Şi lucrurile astea sapă organismul, îi scad rezistenţa. Sunt oameni cu multiple afecţiuni după o anumită vârstă”, crede Imbri.

Pentru managerul de la “Victor Babeş”, numărul mare de bolnavi cronici din România explică şi numărul mare de victime COVID-19 în România.

“Să ştiţi că sistemul de sănătate nu a fost aşa de precar sau de prost precum a fost înfăţişat. Avem un popor bolnav care nu se mai poate apăra cum trebuie”, conchide Ioan Imbri, manager Spitalul Clinic “Victor Babeş” din Capitală

Ce spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii, despre datele de mortalitate din România

Libertatea a discutat şi cu Casandra Butu, româncă și medic primar sănătate publică la Organizația Mondială a sănătății.

Libertatea: Care sunt posibilele explicaţii pentru faptul că România are o rată mare a mortalității COVID-19, în raport cu alte ţări europene care trec prin al doilea val?
-În general, încurajăm prudența în compararea țărilor pentru că supravegherea, testarea și determinarea cauzelor de deces pot diferi. Nu există încă un tratament pentru COVID-19. Cu toate acestea, am învățat foarte multe despre cum să gestionăm această pandemie de când a lovit prima dată Regiunea Europeană a OMS în primăvara acestui an.

Am aflat cât de important este să testăm, să urmărim și să izolăm și ce măsuri împiedică transmiterea bolii. Acum avem mai multe cunoștințe despre cum să tratăm pacienții cu simptome severe de COVID-19.

Casandra But, OMS:

Ratele de mortalitate (rata de deces – RD, rata de deces prin infecție sau RDI) ne pot ajuta să cuantificăm severitatea COVID-19. De asemenea ne pot ajuta să identificăm ce grupuri de persoane sunt mai expuse riscului de a dezvolta o formă severă a bolii. 

-Ce recomandări a făcut OMS?
-Estimările RD și RDI în timpul unui focar sunt adesea inexacte. OMS a emis un rezumat științific pentru a ajuta țările să estimeze aceste rate cât mai bine și corect cu putință, ținând cont de posibile erori (biases).

Din cauza diferențelor dintre metodele de raportare și strategiile de testare, datele de caz se pot schimba de la o țară la alta. Va trebui să așteptăm rezultatele mai multor analize privind datele de mortalitate înainte de a putea face comparații.

OMS a emis recomandări privind raportarea datelor de supraveghere către toate țările, recomandări care se referă la un set minim de indicatori pentru a înțelege mai bine epidemiologia și tendințele COVID-19. 

-Majoritatea țărilor europene şi-au îmbunătăţit mortalitatea faţă de primul val. Care este explicația pentru mortalitatea mare per capita în România, precum şi pentru rata mare de fatalitate a cazurilor?
-Măsurarea mortalității este o provocare pentru numeroase boli. În plus, trebuie remarcat faptul că strategiile de testare sunt foarte diferite în țările din Regiunea europeană, în multe cazuri s-ar putea să nu existe confirmări de laborator ale faptului că persoana a avut COVID-19. Toate țările trebuie să rămână vigilente, să identifice, să testeze, să izoleze și să trateze pacienții; să urmărească și să pună contactați în carantină, precum și să se concentreze pe grupurile la risc, cum ar fi persoanele în vârstă și cadrele medicale. Pandemia nu s-a terminat încă. Trebuie să ne adaptăm la „noul normal”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro