34 comentariiLa ceremonia de inaugurare de vineri, 15 decembrie 2023, tema centrală a fost cea a dezbaterilor cu privire la modernitate adusă de renovarea Bojdeucii. Inclusiv Înaltpreasfințitul Teofan, mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a vorbit după slujba de sfințire despre „controversele care au fost” în jurul lucrărilor, concluzionând că sunt de bun augur: se vorbește mai mult despre acest obiectiv.
„Șfara cu moțocei” a rămas la Humulești
Drumul spre Bojdeuca lui Ion Creangă, din Țicău, în spatele drumului Sărărie din Iași, sigur arată ca pe vremea cunoscutului scriitor român. Cu excepția asfaltului cel mai probabil, însă drumul îngust, șerpuitor, urcă și coboară pe culmea Copoului și ajungi să vezi Bojdeuca de sus, cu întregul ansamblu modernizat. „De arătat, cu siguranță nu mai arată ca înainte”, vorbesc doi bărbați opriți în parcul din vârful dealului.
Întreaga vegetație, cu excepția câtorva copaci mai mici, a fost distrusă cât s-au realizat lucrările de renovare și replantată ulterior, dar până va ajunge la maturitate este nevoie de câțiva ani. Profilul clădirii vecine, construită în 1987 alături de Bojdeucă, păstrează arhitectura comunistă de unghiuri drepte și pătrate peste pătrate, iar amfiteatrul zidit întregește peisajul betonat.
„E doar o senzație, însă”, a spus, pentru Libertatea, Gheorghe Băean, directorul tehnic al Iasicon, compania care a câștigat licitația și s-a ocupat de lucrările de renovare. „Când va crește vegetația și patina timpului se va așeza puțin peste ideea de nou, va fi un ansamblu și mai frumos, veți vedea”, a mai precizat acesta.
În dreapta amfiteatrului, scările coboară către casa cu două camere în care a locuit scriitorul Ion Creangă. „Nu găsiți aici nici șfara cu moțocei și Creangă nu dormea pe niciun cuptor. Dacă se punea pe el aici, crăpa și se strica”, explică muzeografa, pe un ton calm, unui bărbat care a tăiat rândul cu vreo două ore mai devreme și a venit să vadă printre primii muzeul. Sunt mulți cei care se așteaptă să găsească la Iași „Amintirile din copilărie” și au dreptate: ele au fost scrise aici, dar întâmplările sunt de la Humulești, casa unde a copilărit autorul.
Cum arată Bojdeuca în interior
La ora 10.00 s-a făcut inaugurarea cu presa și oficialitățile, iar de la 12.00, toți vizitatorii au putut intra, gratuit, până duminică. Ulterior, biletul este de 15 lei individual, 12 lei pentru grupuri organizate, 2 lei pentru elevi și studenți și 9 lei pentru pensionari. „Dar prețurile e posibil să se schimbe în 2024”, spune muzeografa.
Aceasta nu vrea să le răspundă direct celor care o întreabă dacă îi place sau nu cum arată muzeul după renovare, le spune doar că lucrează de 35 de ani la Muzeul Național al Literaturii Române, structura care preia întregul ansamblu dedicat lui Ion Creangă. „Dacă nu mi-ar plăcea, după 35 de ani, n-aș mai fi aici”, spune femeia.
Camerele au fost redecorate complet și amenajate fie cu elemente originale, din muzeul inaugurat la 1918, fie cu altele în spiritul vremii, așa cum se bănuiește că arăta atunci.
În dreapta este camera de curat, în stânga este cea în care locuia scriitorul, iar străbătând bojdeuca pe culoarul care trece chiar prin mijlocul ei ajungi pe cerdacul din spate. Cum totul este construit pe un versant abrupt, de pe cerdac ai o priveliște asupra periferiei Iașiului cum avea Creangă, pe vremuri: doar că acesta se uita peste mahala, ieșeanul de azi vede case cochete și îngrijite.
„Nu văd nicăieri termopanele”
Majoritatea vizitatorilor care au intrat până la ora 12.00, invitați ai autorităților locale și județene, veneau cu aceeași glumă: „dar nu văd pe nicăieri termopanele”. În mediul online, autoritățile au fost acuzate că au distrus Bojdeuca lui Creangă, modernizând-o excesiv, cu parchet modern, acoperiș de tablă sau geamuri termopan.
Așa că autoritățile subliniază că în bojdeucă nu se regăsește niciun astfel de element: grinzile și dușumeaua sunt din lemn, acoperite cu un strat de vopsea pe deasupra. Acoperișul de șindrilă arată doar a lemn nou. Libertatea a scris despre tipul de intervenții care s-au făcut asupra clădirii.
Vizitatorii de pe 15 decembrie nu au fost primii care au văzut Bojdeuca. Aceasta a mai primit „musafiri” și la final de noiembrie, când Corpul de control al Ministerului Culturii a venit să vadă cum s-a desfășurat procesul de restaurare. Dar concluziile acestuia nu au fost încă făcute publice.