Ce spun profesorii despre înlocuirea notelor la muzică, desen și sport. „Va fi foarte dificil să-i explici unui copil de clasa a V-a de ce e «respins»”

Antoaneta Luchian a realizat alături de alți profesori din toată țara standarde de evaluare pentru materia sa Educație muzicală. Scopul a fost să uniformizeze notarea, astfel încât o notă de 7 sau de 10 să însemne aceleași competențe ale elevului din orice clasă din țară. Cadrul didactic crede că toate materiile ar trebui să aibă acești indicatori. 

De aceea, propunerea ministrului Sorin Cîmpeanu ca la materia pe care o predă să nu mai existe note, ci doar „admis/respins” este primită cu circumspecție de profesoara ieșeană. „Aș fi curioasă să aflu care au fost criteriile pentru alegerea acestor discipline, de ce doar acestea trei și de ce nu toate disciplinele care nu au evaluare națională la final de ciclu?”, a spus aceasta pentru Școala 9. 

Cred că va fi o decizie greșită. Admis/respins nu înseamnă că eliminăm evaluarea. A trece, a fi admis înseamnă că va trebui să evaluăm competențele din programa școlară și, prin urmare, copilul va munci mai mult decât o face acum. Și va fi foarte dificil să-i explici unui copil de clasa a V-a de ce e respins.

Antoaneta Luchian, profesoară de educație muzicală:

Recomandări

Fiica lui Adrian Kreiner cere ucigașilor tatălui său daune de 3 milioane de euro. Suspecții, la proces: „Nu recunosc omorul”

„De ce nu este eliminată media anilor de studiu de la admiterea la liceu?”

Antoaneta Luchian crede că rădăcina „răului” în evaluare nu stă în felul în care se pun sau nu note doar la muzică, desen și sport, ci în cum se face evaluarea la toate materiile. „De ce nu este eliminată media anilor de studiu de la admiterea la liceu? Și dacă o păstrăm, de ce nu respectăm legislația în vigoare și recomandările UE și nu avem standarde de performanță pentru toate disciplinele, nu doar pentru muzică, desen și educație fizică și sport? De fapt, ministerul are probleme cu evaluarea la toate materiile, cu evaluarea obiectivă și atunci încearcă să acopere acest deficit”, e de părere cadrul didactic.

Școala 9 a vorbit și cu o profesoară de educație plastică din București care a dorit să-și păstreze anonimatul. „Sunt materii de pe pagina a doua. Așa sunt considerate, chiar așa sunt și plasate fizic în catalog: muzica, religia, desenul, TIC și educația fizică. Nu e atât aici problema, ci în faptul că lipsa unei educații estetice îl afectează pe omul din societate și pe cei care trăiesc oriunde pe planetă, în sate, orașe, pentru că e o propagare a prostului gust, a kitsch-ului în foarte multe domenii”, este de părere profesoara.

Recomandări

Procesul foștilor clerici Cornel Onilă și Sebastian Jitaru a ajuns la Înalta Curte. Detalii din dosarul agresiunilor sexuale împotriva elevilor de la seminar

Atitudinea de minimalizare a importanței materiei sale a simțit-o profesoara în școlile unde predă din București din partea celorlalți colegi și chiar a conducerii. Un exemplu ar fi că nu i s-a mai permis să expună lucrările elevilor.

„Reducându-se mereu numărul orelor sau minutelor dintr-o întâlnire, fiind tratată educația plastică drept ceva cu totul neînsemnat sau care poate fi oricum, sau cum se mai întâmplă cu copiii din primar când sunt înlocuite orele de educație plastică cu matematică sau alte cele, atunci cred că este un mare dezavantaj cu care copilul pășește în viață”, spune aceasta.

Articolul complet în Școala 9. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro